TOP INTERNAȚIONAL // România pe locul 57, R. Moldova - pe 123, alături de Honduras și Sierra Leone

R. Moldova a coborât 20 de poziții în clasamentul privind Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2016 lansat de Transparency International ieri la Berlin.

Astfel, R. Moldova se clasează pe locul 123, după ce în 2015 s-a poziționat pe locul 103, înregistrând cel mai prost rezultat din ultimii cinci ani.

În același top, România se clasează pe poziția a 57-a, iar R. Moldova are alături state precum Honduras, Sierra Leone sau Mexic.

Potrivit Transparency International Moldova, deşi în anul 2016 în Republica Moldova au fost adoptate o serie de proiecte de acte legislative în domeniul anticorupţie, a continuat reforma organelor anticorupţie, a fost încheiat acordul cu FMI şi deblocată finanţarea din partea partenerilor de dezvoltare, un şir de evenimente vorbesc despre faptul că legile adoptate nu lucrează, valorile democratice sunt subminate, iar Republica Moldova se transformă într-un stat captiv.

Astfel, până în prezent nu au fost atraşi la răspundere pentru admiterea fraudei bancare decidenţii responsabili de securitatea sistemului bancar şi de prevenirea spălării banilor. Activitatea Autorităţii Naţionale de Integritate recent create este împiedicată de lacunele din cadrul legal, fiind periclitată aplicarea politicilor declarării şi controlului averii şi intereselor. Resetarea sistemului anticorupţie nu şi-a atins scopul, rămânând actuală problema dublării competenţelor organelor de urmărire penală şi starea de captivitate a acestora. Concursurile orchestrate şi numirea persoanelor cu probleme de integritate în funcţii publice; abuzarea de clauza „date cu caracter personal” pentru a îngrădi accesul la informaţiile publice; încercările de a controla viaţa privată a persoanelor neloiale sistemului sub pretextul prevenirii crimelor cibernetice (Big Brother); justiţia selectivă şi procese judiciare de rezonanţă secretizate; intimidarea avertizorilor de integritate, avocaţilor, judecătorilor, jurnaliştilor de investigaţie şi activiştilor civici; atacurile la adresa diplomaţilor şi reprezentanţilor partenerilor de dezvoltare care au reiterat probleme din domeniile judiciar şi anticorupţie; încercarea de a legaliza proprietăţile dobândite fraudulos sub pretextul liberalizării capitalului şi stimulării fiscale – toate acestea au avut drept consecinţă înrăutăţirea situaţiei în domeniul anticorupţie.

În fruntea Indicelui Percepţiei Corupţiei pentru anul 2016 se plasează Danemarca şi Noua Zelandă cu scoruri de 90 de puncte, urmate de Finlanda şi Suedia, respectiv, cu 89 şi 88 de puncte. Ţările din vârful clasamentului se caracterizează prin performanţe în domeniile guvernare deschisă, libertatea presei, libertăţi civile şi sistem judiciar independent. La polul opus al clasamentului, cu cele mai joase punctaje ale IPC, se află Somalia (10 puncte), Sudanul de Sud (11 puncte) şi Coreea de Nord (12 puncte), aceste ţări fiind caracterizate prin impunitatea pe scară largă pentru corupţie, guvernare proastă şi instituţii slabe ale statului.

Cel mai mare regres al IPC s-a înregistrat în Qatar, indicele scăzând cu 10 puncte, comparativ cu anul precedent, Kuwait şi Bahrain (fiecare în scădere cu 8 puncte). Printre ţările Parteneriatului Estic un progres sporit l-a marcat Georgia, care s-a plasat pe poziţia 44 în acest clasament, înregistrând un scor de 57 puncte.

Circa 69% din cele 176 de ţări incluse în clasamentul IPC 2016 au înregistrat un scor al indicelui sub 50 de puncte. O atare stare de lucruri vorbeşte despre probleme serioase în prevenirea şi combaterea acestui fenomen şi necesită întreprinderea unor acţiuni anticorupţie urgente. Media IPC 2016 pentru ţările UE este de 64,6 puncte, pentru ţările din Parteneriatul Estic – 32,4 puncte.