TAINELE ETICHETELOR: Care sunt FALSURILE și erorile de pe cutiile sucurilor și nectarurilor de import

Etichetele produselor ar trebui să dețină o pondere considerabilă în decizia consumatorilor de a cumpăra un produs. Conform legislației R. Moldova, există o serie de prevederi și restricții la acest capitol, menite să protejeze consumatorul de la decizii inconștiente sau bazate pe informații eronate. Producătorii străini adesea nu se conformează acestor reguli, produsele ajungând să fie plasate pe rafturile magazinelor chiar dacă acest lucru este interzis conform legislației, scrie bani.md.

În ultimele două săptămâni Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor s-a autosesizat și a început o anchetă de serviciu pe subiectul sucurilor certificate și etichetate greșit sau neconform.

Conform investigațiilor preliminare realizate de Bani.md, în baza Acordului privind Zona de Comerț Liber din cadrul CSI, autoritățile RM acceptă tacit certificatele de conformitate emise de autoritățile ucrainene, deși standardele si normele de certificate autohtone sunt diferite și la un nivel mai înalt decât cele din Ucraina.

Bani.md a analizat etichetele de pe sucurile și nectarurile importate și comercializate în țara noastră. Abaterile și neregulile sunt descifrate în continuare, în infografic. Mai întâi de toate, venim cu o explicație a ceea ce înseamnă etichetarea corectă în cazul sucurilor și nectarurilor.

Cadru Legal:

Normele privind etichetarea produselor alimentare sunt reglementări sanitare şi reglementări tehnice, care se aplică tuturor produselor alimentare şi produselor chimice de menaj introduse pe piața Moldovei şi sunt obligatorii pentru toți producătorii sectorului alimentar şi nealimentar.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.996 din 20.08.2003 despre aprobare „Normelor privind etichetarea produselor alimentare și Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj".

Ce înțelegem prin etichetare:

Etichetarea este aplicarea etichetei sau înscrierea elementelor de identificare pe produs, pe ambalajul de vânzare cu amănuntul, pe dispozitivul de ambalat, ce însoțesc produsul alimentar pus în vânzare şi se referă la acesta, iar etichetă - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conține elemente de identificare a produsului și care însoțește produsul sau este fixat pe ambalajul acestuia.

Legislația stabilește că, toate mențiunile făcute prin etichetare trebuie să fie clare, lizibile, nelavabile și inteligibile, așezate într-un loc vizibil pentru consumator în condițiile normale de cumpărare și utilizare. Mențiunile de pe etichetă nu trebuie să fie acoperite sau separate prin alte indicații, inscripții sau desene.

Mai mult ca atât, informațiile înscrise pe etichetă, pe de o parte, nu trebuie să inducă în eroare consumatorii în privința caracteristicilor alimentului(în special a naturii, identității, proprietăților, compoziției, cantității, durabilității, originii sau provenienței acestuia), precum şi a metodelor de fabricație sau de producție; atribuirii de efecte sau proprietăți alimentelor pe care acestea nu le posedă; sugerării că alimentul are caracteristici speciale atunci când în realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici, iar pe altă parte, etichetarea şi metodele prin care aceasta se realizează nu trebuie să atribuie alimentelor proprietăți de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau să facă referiri la astfel de proprietăți (cu excepția apelor minerale naturale, precum şi la orice alimente cu destinație nutrițională specială, avizate în acest sens de Ministerul Sănătății).

Cerințe obligatorii de etichetare a alimentelor:

Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu denumirea sub care este comercializat alimentul consumatorului, cu respectarea mai multor condiții:

1. denumirea să fie cea obișnuită în Republica Moldova;
2. denumirea sub care se comercializează alimentul poate fi o descriere a acestuia şi, dacă este necesar, a utilizării lui, care să fie suficient de clară pentru a permite cumpărătorului să cunoască natura produsului şi să-l deosebească de alte produse cu care ar putea fi confundat. În cazul abordat, se induce în eroare prin denumirea de „sucuri”, care este aplicată de către producătorii de peste hotare și pentru nectaruri.
3. în toate cazurile însă denumirea sub care este comercializat alimentul trebuie să corespundă naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietăților alimentului ori materiilor prime utilizate la fabricație sau preparare;
4. pentru alimentele din import trebuie să se utilizeze denumirea comercială sub care alimentul este fabricat şi comercializat în țara producătoare;
5. în mod excepțional, să nu se utilizeze denumirea comercială din țara producătoare în cazul în care alimentul importat diferă esențial de cel cunoscut de consumatorul Republicii Moldova sub această denumire în ceea ce privește compoziția sau fabricația;
6. marca de fabrică, marca comercială sau denumirile atractive nu pot înlocui denumirea sub care este comercializat alimentul;
7. denumirea sub care este comercializat alimentul trebuie să includă sau să fie însoțită de informații privind starea fizică a acestuia ori tratamentele specifice la care a fost supus (de exemplu, transformare în pulbere, refrigerare, congelare, concentrare, afumare, dacă omiterea unor astfel de informații ar putea crea confuzii printre consumatori).

Lista cu ingrediente şi cantitatea acestora

Lista cu ingrediente trebuie să fie specificată pe etichetă. Lista cu ingrediente trebuie să conțină toate ingredientele din alimente în ordinea descrescătoare a cantității, determinată la momentul introducerii la fabricație; vitaminele şi elementele minerale adăugate în alimente, aditivii alimentari folosiți se includ în lista cu ingrediente.

Atragem atenția organelor de control asupra acestor produse. Principalele întrebări și plângeri ale consumatorilor ar trebui adresate:

1) Producătorilor străini care nu au marcat în mod corespunzător produsele, fără a încerca să ia în considerare cerințele legislației Republicii Moldova;

2) Instituțiile responsabile de certificare care au eliberat certificate fără a verifica legea și produsul importat;

3) ANSA, care ar trebui să scoată de pe rafturi produse care nu sunt marcate corespunzător.