Studiu // R. Moldova îmbătrânește, iar vârstnicii sunt tot mai discriminați

Emigrarea, sărăcia, rata scăzută a natalității și cea crescută a mortalității sunt motivele care fac ca R. Moldova să îmbătrânească.

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 de ani a fost în creștere, iar în anul trecut, coeficientul de îmbătrânire a populaţiei s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 0,5 puncte procentuale, constituind 16,2%.

Pe moment, în R. Moldova sunt peste 700 de mii de pensionari și peste 800 de mii de contribuabili.

Procesul de îmbătrânire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vârstă de peste 60 ani reprezintă 16,4% din totalul populaţiei rurale, faţă de 15,9% în mediul urban.

Un studiu recent, realizat de Centrul de Cercetări Demografice al INCE, elaborat cu suportul UNFPA și Fondul ONU pentru Populație în R. Moldova, a analizat abuzul asupra vârstnicilor din R. Moldova.

Realizat pe un eșantion de peste o mie de persoane în vârstă de 60 de ani și peste, dar și pe 500 de persoane cu vârste între 20 și 55 de ani, studiul arată că discriminarea se acutizează odată cu înaintarea în vârstă, iar patru din zece vârstnici au declarat că suferă din cauza discriminării de vârstă.

Vârstnicii din zona rurală - mai discriminați

De asemenea, potrivit aceluiași studiu, persoanele în vârstă din zonele rurale și cu nivel de studii mai jos sunt cele mai des discriminate în câmpul muncii, iar stereotipurile negative despre bătrânețe sunt mai accentuate în rândul tinerilor și adulților. 37,4 la sută dintre tinerii intervievați au menționat că persoanele în vârstă au capacități personale reduse, memoria este slabă și productivitatea muncii scăzută, în timp ce 49,4 la sută au fost parțial de acord cu această afirmație.

Potrivit aceluiași document, în R. Moldova, potențialul vârstnicilor nu este valorificat în câmpul muncii. Doar 11 la sută dintre aceștia sunt angajați. Cel mai greu se angajează la un serviciu persoanele în vârstă din zonele rurale și cu o vârstă mai înaintată.
Conform raportului, violenţa psihologică și emoţională este cea mai frecventă - 14% din cazuri, urmată de violenţa economică (11%) și violenţa fizică (4%).

Sărăcia în rândul vârstnicilor trebuie să fie o prioritate majoră a politicilor. Conform raportului, peste jumătate din vârstnici nu au bani destui pentru a-și satisface necesităţile, iar sărăcia este mai mare în mediul rural.

Studiul mai relevă că nivelul de trai al acestora scade odată cu înaintarea în vârstă. Peste 60% dintre persoanele de peste 80 de ani și 48,3% a celor cu vârste cuprinse între 60 și 64 de ani nu dispun de surse nici pentru strictul necesar.

Cât privește protecța socială a persoanelor în vârstă, potrivit studiului, sistemul actual nu reușește să scoată vârstnicii din sărăcie. 15,6 la sută au beneficiat de ajutor material, 19,2% au beneficiat de ajutor pentru perioada rece a anului, peste 20 la sută - de compensații pentru transport și peste 24% - de subvenții pentru medicamente și servicii medicale.

Deși familia este sprijinul cel mai important pentru persoanele în etate, fiecare al patrulea vârstnic intervievat a declarat că nu a primit niciun fel de ajutor din partea rudelor apropiate în decursul a 12 luni. Printre cauze se numără veniturile insuficiente, lipsa de timp, nu au rude apropiate, sunt plecați peste hotare sau nu au nevoie de ajutor.

„Una din cele mai răspândire forme a violenței asupra vârstnicilor este violența psihologică și emoțională, circa 14 la sută denunțându-se subiecți ai cazurilor de umilință, rușinare, înjosire, insulte. Problema violenței este mai mult specifică pentru vârstnicii din mediul rural și sunt mai des vizate femeile. Intervenția și soluționarea sunt o problemă, pentru că aceste victime, de obicei, nu raportează aceste cazuri la organele abilitate pentru a soluționa aceste cazuri”, susține directorul Centrului de Cercetări Demografice, Olga Găgăuz.

Același document mai arată că vârstnicii care locuiesc singuri, indiferent dacă au sau nu copii, sunt mai vulnerabili în fața actelor de maltratare și a violenței – 37,7 la sută din totalul vârstnicilor-victimă. Totodată, și persoanele văduve, care au copii sau alte rude, sunt abuzate mai des, chiar și de la vârsta de 60-65 de ani.

Recomandări

Printre recomandări, autorii studiului pledează pentru promovarea atitudinii pozitive față de vârstnici, promovarea valorilor familiale și a solidarității dintre generații, stimularea participării persoanelor în vârstă la viața socială și prelungirea înmbătrânirii active. De asemenea, aceștia recomandă crearea grupurilor de lucru la nivel local din rândul persoanelor vârstnice care să se implice în luarea deciziilor privind problemele comunității, dar și creșterea gradului de informare a vârstnicilor cu privire la drepturile lor.

Cercetarea a fost realizată în perioada 3-23 iulie 2014. Selectarea gospodăriilor și a persoanelor intervievate a fost aleatorie. Eroarea de reprezentativitate este de +-3% cu o probabilitate de 0.95.