STUDIU // Ofertele de pe piața muncii, cu salarii mici și condiții proaste, determină TINERII din R. Moldova să plece peste hotare

Fiecare a cincea persoană angajată în prezent în câmpul muncii din R. Moldova este în vârstă de 15 - 29 de ani, iar rata șomajului în rândurile tinerilor este de aproape două ori mai mare decât în cazul celeilalte populații economic active.

Totodată, fiecare al patrulea tânăr din R. Moldova este angajat informal la muncă. Rata de ocupare informală se menține înaltă, îndeosebi printre bărbații tineri (26,6% comparativ cu 18,2% dintre femeile care lucrează) și printre tinerii din mediul rural (peste 41% comparativ cu 8,1% în rândul tinerilor din mediul urban). Tinerii angajați informal sunt concentrați în mare parte în agricultură (63,9%), apoi în industrie (12,1%) și servicii (24%). În muncile informale sunt implicați, de regulă, tinerii cu nivel de educație mai inferior: fiecare al doilea are doar studii gimnaziale, iar doi din cinci – studii generale sau vocaționale.

Aceste date se conțin în studiul „Tinerii pe piaţa muncii din Republica Moldova: competenţe şi aspiraţii”, elaborat de Observatorul de competențe axat pe tineri. Observatorul a fost creat de PNUD Moldova și Institutul Național de Cercetări Economice. Cercetarea a fost elaborată cu sprijinul Facilității Catalitice a PNUD Eurasia, finanțată de Guvernul Turciei.

Același studiu arată că, în Republica Moldova, fiecare al doilea tânăr de 15 - 29 de ani începe pentru prima dată să-și caute de lucru în medie la vârsta de 19 ani
Pe piața internă a muncii, o persoană tânără are nevoie în medie de aproape trei ani pentru a termina tranziția de la școală la locul de muncă tranzitat din prezent. Femeilor le este mai greu, ele integrându-se într-un final cu 9 luni mai târziu decât bărbații.

Rata de ocupare în rândul tinerilor crește odată cu vârsta: pentru tinerii de 25 - 29 de ani indicatorul este de 42,4%, pe când pentru tinerii de 15–19/20–24 de ani este de 8% și, respectiv, 24,4%, aceștia fiind implicați activ în procesul de studii .

Tinerele femei au în general un nivel de instruire mai înalt decât bărbații, ceea ce nu înseamnă însă și o rată mai mare de ocupare. Pentru aceeași muncă efectuată, tinerele femei au un câștig salarial de cinci ori mai mic.

Autorii studiului susțin că segmentul tânăr şi cel adult-tânăr al populaţiei în vârstă de muncă vor înregistra scăderi masive în deceniile viitoare. Asta pentru că forţa de muncă tânără va fi mai puţină şi problemele profesionalizării și consolidării competențelor acestei populaţii impun exigenţe deosebite.

În prezent, dinamica slabă a pieței forței de muncă duce la menținerea nivelului înalt al șomajului, proporției înalte a ocupării în sectorul informal, în special a tinerilor, iar ritmul scăzut de modernizare și tehnologizare a economiei naționale, salariile mici provoacă un decalaj important dintre nivelul de pregătire al tinerilor și condițiile de muncă, favorizând plecarea acestora în căutarea unui loc de muncă peste hotare.

„Pentru creșterea ofertei de locuri de muncă, în special a celor de calitate, cu condiții bune de muncă și calificări ce corespund societății moderne, sunt necesare politici coerente și programe speciale ce presupun implicarea activă a autorităților publice locale, crearea de parteneriate public-privat. Totodată, pe piaţa forței de muncă se pune un accent din ce în ce mai mare pe calificările și competențele înalte, iar în condițiile stabilizării situației economice și obținerii unei creșteri durabile – atât de necesare pentru Republica Moldova, se poate prognoza că tinerii fără studii profesionale și cu un nivel redus de calificare să ajungă într-o situaţie puternic dezavantajată. Pentru reducerea șomajului cauzat de neconcordanța calificărilor între cerere și ofertă pe piața forței de muncă este necesară calificarea/recalificarea profesională periodică a tinerilor/ populației economic active și creșterea mobilității teritoriale a forței de muncă. Instituțiile de învățământ trebuie să ofere o pregătire profesională inițială și pe parcursul întregii vieți (life long learning) de calitate, în concordanță cu cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii”, este recomandarea autorilor studiului.