STUDIU // De ce au nevoie BĂRBAŢII pentru a fi FERICIŢI

sursa: google.ro

În anul 1938, Universitatea Harvard a pornit un studiu ambiţios, care a urmărit 268 de bărbaţi (începând din perioada studenţiei) pe durata a 75 de ani; studiul este recunoscut ca fiind cel mai lung de felul său din istoria cercetării directe a evoluţiei umane. Scopul studiului era să stabilească, cât mai corect posibil, ce factori contribuie cel mai mult la o existenţă umană înfloritoare, scrie Feel Guide.

Potrivit totb.ro, studiul a combinat domenii (fiziologie, psihologie, antropologie) şi a adunat date variate, de la tipul de personalitate şi nivelul de inteligenţă la obiceiuri legate de consumul de alcool, relaţiile de familie sau chiar lungimea scrotului. Anul trecut, George Vaillant, care a condus studiul timp de mai bine de trei decenii, a publicat rezultatele acestuia.

Studiul început în 1938 a urmărit peste 200 de bărbaţi, începând din anii studenţiei şi ajungând la vârsta a treia şi a ajutat cercetătorii să înţeleagă maturizarea adultă şi ce te ajută, ca bărbat, să trăieşti fericit după convenţionala pensionare. Analizând aspecte diverse ale vieţii bărbaţilor, de la relaţii, la politică şi religie și de la consumul de alcool la strategii de a face faţă unor probleme, studiul a oferit rezultate interesante:

- vieţile noastre continuă să evolueze şi în anii de pe urmă, care adesea se dovedesc o perioadă mai împlinită decât cele de dinainte;

- bărbaţii care se descurcă bine la vârsta a treia nu au avut, în mod obligatoriu, şi acelaşi succes la vârsta a doua sau viceversa;

- este posibil să îţi revii după o copilărie nefericită, dar amintirea unei copilării fericite este o sursă de putere şi energie pentru întreaga viaţă;

- căsătoriile aduc mai multă satisfacţie abia după vârsta de 70 de ani;

- îmbătrânirea fizică după vârsta de 80 de ani este determinată mai puţin ereditar şi mai mult de stilul de viaţă avut înainte de vârsta de 50 de ani. Astfel, o îmbătrânire frumoasă, cu graţie şi vitalitate, ni se datorează mai degrabă nouă, dacă avem un stil de viaţă sănătos, decât moştenirii genetice;

- alcoolismul este o problemă cu o putere distructivă enormă pentru bărbaţi (de altfel, notează studiul, alcoolismul a fost identificat drept cea mai des întâlnită cauză de divorţ în rândul participanţilor la studiu; tot alcoolismul a fost asociat problemelor precum depresie sau nevroză);

- laolaltă cu fumatul, alcoolismul s-a dovedit a fi cauza numărul unu a deceselor în rândul participanţilor la studiu;

- în ceea ce priveşte veniturile, nu a existat o diferenţă notabilă între cât câştigau cei cu IQ-uri peste 150 şi cei cu IQ-uri între 110 – 115;

- în ceea ce priveşte vieţile sexuale, una dintre cele mai interesante descoperiri ale studiului este că liberalii, deşi pe drumul spre îmbătrânire, au parte de mult mai mult sex, chiar şi la 80 de ani, în vreme ce conservatorii, de regulă, puneau punct vieţii sexuale pe la 68 de ani („am consultat specialişti în urologie pe tema asta, nu au nici cea mai vagă idee de ce este aşa”, a scris Vaillant);

- ideologiile politice nu au influenţat satisfacţia vieţii, în general, dar, conform concluziei de mai sus, ar exista o legătură cu viaţa sexuală.

În cartea sa, Vaillant a numit o serie de factori (mai des decât alţii) ca fiind definitorii pentru o viaţă fericită a bărbaţilor, dar unul a fost evidenţiat în mod special: este vorba de corelarea puternică dintre afectuozitatea relaţiilor din timpul vieţii şi sănătatea şi fericirea anilor de pe urmă ai vieţii. Cercetătorul a notat că 58 dintre bărbaţii monitorizaţi, care au avut cel mai ridicat punctaj la capitolul „relaţii afectuoase”, au câştigat mai mult decât cei care aveau cel mai scăzut punctaj la acest capitol şi au avut mai mult succes profesional, deci şi un grad de mulţumire mai ridicat asupra vieţii.

O altă descoperire remarcată de studiu este semnificaţia foarte mare, pentru vieţile bărbaţilor, a relaţiilor cu mamele lor. Se pare că acestea sunt hotărâtoare pentru bunăstarea din timpul vieţii bărbaţilor. „Bărbaţii care au avut relaţii călduroase, plăcute, cu mamele lor au câştigat mai mult decât cei cu mame mai nepăsătoare. Bărbaţii care au avut relaţii reci cu mamele lor erau mai degrabă supuşi riscului de a dezvolta demenţă la bătrâneţe. Relaţiile bărbaţilor cu mamele lor au fost asociate şi cu eficienţa la muncă din perioada adultă. De cealaltă parte, o relaţie bună cu taţii a fost corelată cu rată scăzută de anxietate, cu o mai bună petrecere a timpului liber şi cu o satisfacţie mai crescută a vieţii după 75 de ani”.

După cum notează însuşi autorul cărţii, cea mai importantă concluzie a studiului este următoarea: „După 75 de ani şi 20 de milioane de dolari cheltuiţi pe acest studiu uriaş, concluzia clară care se desprinde este una singură, în patru cuvinte: Fericirea înseamnă dragoste. Punct”.