STUDIU // Alimentele ultraprocesate, asociate cu o îmbătrânire biologică mai accelerată

Consumul alimentelor ultraprocesate (AUP) este asociat cu o îmbătrânire biologică mai accelerată, potrivit unui studiu australian, informează Xinhua.

Cercetători de la universitatea Monash din Melbourne au analizat dietele a 16.055 de persoane din Statele Unite cu vârsta cuprinsă între 20 şi 79 de ani, având stiluri de viaţă şi stări de sănătate comparabile cu cele din alte ţări occidentale.

Pentru fiecare 10% din aportul caloric zilnic provenit din alimente ultraprocesate, vârsta biologică a unei persoane a crescut cu 2,4 luni, potrivit studiului.

Vârsta biologică - denumită şi vârstă fiziologică sau funcţională - măsoară vârsta celulelor şi ţesuturilor unei persoane şi poate fi afectată de calitatea somnului, activităţile fizice, dieta, consumul de apă şi mediul fizic înconjurător, în timp ce vârsta cronologică reprezintă timpul scurs de la naştere şi este fix.

„Adulţii care consumă mai multe alimente ultraprocesate tind să fie mai bătrâni din punct de vedere biologic”, se mai spune în studiu.

Categoria alimentelor ultraprocesate include băuturi răcoritoare, îngheţată, ciocolată, snackuri ambalate dulci sau sărate, precum şi tăiţeii instant.

„Semnificaţia descoperirilor noastre este uriaşă, întrucât predicţiile noastre arată că, pentru fiecare creştere de 10% a consumului de alimente ultraprocesate există o creştere cu aproape 2% a riscului de mortalitate şi un risc de 0,5% de boli cronice într-un interval de doi ani”, a precizat Barbara Cardoso, autoarea principala a studiului realizat de Departamentul pentru Nutriţie, Dietetică şi Alimentaţie din cadrul universităţii Monash.

Persoanele cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate au avut o vârstă biologică cu 0,86 de ani mai mare decât cei cu cel mai scăzut consum.

Potrivit acestui studiu, aproape 40% din aportul energetic total în rândul adulţilor australieni este format din alimente ultraprocesate.

Barbara Cardoso a adăugat că aceste descoperiri accentuează nevoia unor strategii publice de sănătate centrate pe alimentaţie în vederea prelungirii duratei de viaţă sănătoase.