Struguri mai mulți, bani mai puțini

Indiferent de roada obținută, viticultorii nu pot scăpa de cea mai mare problemă – lipsa pieței de desfacere

Producătorii de struguri nu au reușit să se bucure de roada bogată din acest an, din cauza că s-au trezit față în față cu problemele devenite deja specifice sectorului vitivinicol din R. Moldova. Unul dintre viticultorii care se confruntă an de an cu aceste probleme este și Constantin Murea din comuna Budești, municipiul Chișinău, fost absolvent, dar și angajat al Universității de Stat de Educație Fizică și Sport. Și-a inițiat o afacere în domeniul viticulturii în 2006 și spune că, în pofida greutăților, munca îi aduce și bucurii.

Via care îi aparține lui Constantin Murea se întinde pe o suprafață de 20 de hectare de pe care a adunat în acest an 120 de tone de struguri de soiuri alese, cum ar fi Lora, Arcadia, Codreana și Moldova. Afacerea o administrează împreună cu soția sa, dar spune că strugurii de masă sunt culeși doar manual și de aceea angajează sezonier 10-12 persoane. Recolta din acest an a fost sub așteptările podgoreanului, însă spune că a reușit deja să vândă toată marfa atât în magazinele din țară, cât și peste hotare, în Federația Rusă.

„Mă uitam la acești struguri frumoși și mă gândeam cui să-i vând”

Ceea ce l-a nemulțumit cel mai mult pe Constantin Murea în acest an sunt prețurile foarte mici la strugurii de masă. „Nu știu de ce roada nu a fost atât de bogată pe cât ne așteptam, dar prețurile ne-au dat peste cap toate planurile. În magazinele din țară am vândut struguri. Soiurile negre sunt mai solicitate, iar cele albe sunt mai capricioase și este și mai problematic să le comercializezi. Oricum, an de an ne confruntăm cu cea mai mare problemă a noastră: lipsa pieței de desfacere. Iată stăteam în plantația de viță-de-vie și mă uitam la acești struguri frumoși, gândindu-mă unde o să-i vând. Este trist, deoarece țăranii noștri muncesc foarte mult pentru a obține o roadă bogată și calitativă, dar când ajung să câștige ceva nu au unde vinde”, a menționat Murea.

Viticultorii așteaptă sprijinul autorităților

Viticultorul susține că statul i-a susținut când au inițiat afacerea, însă este nevoie de mai mult sprijin și implicare din partea autorităților. „S-a făcut atâta agitație cu aceste subvenții ca până la urmă să iasă în fața noastră și să ne spună că s-au terminat banii. Am adunat toate actele necesare pentru a obține subvenții pentru procurarea și instalarea unor sisteme de irigare și, deși trebuia să obțin 40 de mii de lei, autoritățile ne-au spus că banii s-au terminat. Sunt alți fermieri care au luat credite, fiind siguri că vor obține banii de la stat, iar acum nu stiu cum să se descurce și este vorba de sume mari, de 100 sau 200 de mii de lei”, a relatat viticultorul.

Întrebat de ce a ales anume viticultura, Constantin Murea spune că i s-a părut atractiv faptul că va avea podgoriile sale. „Este frumos să ai propriile plantații de viță-de-vie, însă este și foarte greu să obții venituri. Eu spun de multe ori în glumă: Dacă vrei să pierzi bani, alege femeile și agricultura”, glumește Constantin Murea. Totuși, după ce trece perioada de recoltare a roadei, podgoreanul spune că trăiește, așa cum o fac mulți consăteni de-ai lui, cu speranța că la anul va fi mai bine.

MAIA: Viticultorii se fac vinovați de prețurile mici la struguri

Autoritățile susțin că prețurile la struguri sunt mai mici în acest an din cauză că viticultorii au vândut strugurii timpurii la un preț diminuat cu 40% față de anul trecut, iar apoi a urmat o reacție în lanț.

Șeful Serviciului viticultură al Direcției politici de piață în sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Valeriu Cebotari, susține că este de acord cu faptul că prețurile sunt mici în acest an. „În ceea ce privește prețurile, sunt de acord, dar de vină pentru această situație sunt producătorii care au comercializat strugurii timpurii la un preț diminuat cu 40% față de anul trecut. Dacă anul trecut cel mai solicitat soi de struguri de masă, Codreana, era vândut cu 13-14 lei pentru un kilogram, anul acesta s-a vândut cu șapte-opt lei kilogramul. Mai departe, procesul a decurs în lanț, prețurile stabilite ulterior fiind, de asemenea, mai mici decât anul trecut”, a afirmat Valeriu Cebotari.

Referitor la problema lipsei pieței de desfacere, reprezentantul MAIA a declarat că formarea grupurilor de viticultori ar rezolva această problemă. „Nu putem să spunem că nu sunt piețe de desfacere. Ele sunt. Există și cerere, însă noi trebuie să lucrăm mai bine ca să producem mai mult și mai calitativ pentru export. Noi nu avem cantități mari, ambalate, paletate, iar producătorii mici nu au nicio șansă de a pătrunde pe piață. De aceea, ar trebui să fie constituite grupuri de producători și noi îi ajutăm în acest sens. În afară de aceasta, trebuie de implementat un management al calității”, a mai spus Valeriu Cebotari.

Menționăm că viticultorii susțin că cele mai mari probleme cu care se confruntă an de an sunt lipsa pieței de desfacere și prețurile mici.

Viticultorii trebuie să-și schimbe mentalitatea

Președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor Strugurilor din Moldova, Gheorghe Gaberi, susține că pentru a avea acces la piața de desfacere, viticultorii trebuie să-și schimbe atât mentalitatea, cât și modul de activitate pentru a face față concurenței.

Primul pas pe care ar trebui să-l întreprindă viticultorii ar fi asocierea pentru a veni pe piață cu loturi mari de marfă, iar pentru a ține piept concurenței este necesară implementarea noilor tehnologii de procesare, postprocesare, precum și strategiile de promovare. „Anul acesta a fost un an bun și pentru producătorii din Spania și Italia care vin pe piață cu marfă calitativă, ambalată frumos și deja s-au poziționat foarte bine și pe piața din Est. Noi am analizat piața din Rusia și am văzut că acolo 70% din populație se aprovizionează din supermarketuri care, la rândul lor, cumpără de la producătorii care vând loturi mari de marfă, frumos aranjată în lădițe de carton, care respectă orarele fixe de aprovizionare, iar micii producători de la noi nu au așa capacități”, a precizat Gaberi.