Spicherul Igor Grosu, despre „scăparea” din Constituția anului 1994: „Mă bucur că, la 29 de ani distanță, pe 16 martie 2023, împreună cu colegii mei am făcut dreptate și limba română este limba oficială a statului"

Unii deputați ai primului Parlament al R. Moldova au refuzat să voteze adoptarea Constituției din cauza articolului 13, care stabilea, în mod diferit față de proiectul supus consultărilor publice, că limba oficială a statului nostru este „moldoveneasca”, nu „româna”. Actualul Legislativ, însă, a reușit să facă, după atâția ani, „dreptate limbii române”, a declarat astăzi spicherul Igor Grosu, în cadrul ședinței solemne dedicate celebrării a 30 de ani de la adoptarea Constituției.

Declarația președintelui Parlamentului a fost aplaudată îndelung de către participanții la eveniment - actuali și foști deputați, foștii președinți Nicolae Timofti și Petru Lucinschi, membri ai Curții Constituționale, actuala conducere a R. Moldova, senatori din România, diplomați acreditați la Chișinău, membri ai mediului academic, dar și membri ai Comisiei și grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Constituției Republicii Moldova.



Igpr Grosu a amintit că au existat tentative de a schimba din nou denumirea limbii oficiale, dar „pe 11 martie curent, Curtea Constituţională a confirmat decizia, iar sintagma limba română rămâne în toată legislația Republicii Moldova”.

„Aici în sală, alături de noi, avem onoarea să-i avem pe acei deputați care au fost prezenți la acea ședință din 29 iulie 1994 și, cu permisiunea dumneavoastră, o să-i menționez: Tudor OLARU, Eugen RUSU, Ion HADÂRCĂ, Petru CARAUȘ, dar și pe cei care au făcut parte din Comisia pentru elaborarea proiectului noii Constituții - Gheorghe AMIHALACHIOAE, Alexandru ARSENI, Ion CIUNTU, Boris NEGRU, Mihail PATRAȘ, Constantin TAMPIZA, Mihai PETRACHE.



Da, unii dintre domniile dumneavoastră s-au abținut atunci să voteze, din protest pentru impunerea unei redacții trunchiate a articolului 13, care introducea în Legea Fundamentală un neadevăr științific și care nu se afla în textul proiectului ce a fost consultat public. Mă bucur că, la 29 de ani distanță, la data de 16 martie 2023, împreună cu colegii mei am făcut dreptate și limba română este limba oficială a statului. Au fost tentative de a contesta acest adevăr, dar Înalta Curte la 11 martie 2024 a pus punct acestor speculații și sintagma limba română rămâne în toată legislația, inclusiv în Constituție”, a declarat Igor Grosu.

Președintele Legislativului a adăugat că Legea Supremă definește, de asemenea, şi „marcheri identitari” ai națiunii noastre.

„Toți marcherii noștri identitari - limba, istoria, tradițiile, cultura și religia demonstrează că moldovenii sunt europeni și au vocație europeană. Statul Republica Moldova păstrează aceleași aspirații, iar după 20 octombrie, acest deziderat, de integrare europeană va fi introdus în legea fundamentală a țării cu votul cetățenilor. Viitorul țării noastre este unul european și modelul de dezvoltare a țării noastre nu poate fi altul decât unul european. În numele Constituției Republicii Moldova și a acestor valori trebuie să ne continuăm calea europeană aleasă de noi toți, să fim fermi în această alegere și să ne ținem împreună, ca un stat unitar și indivizibil”, a declarat Igor Grosu.

Discursul integral al președintelui Parlamentului, Igor Grosu:

Stimate doamne și domni deputați ai Parlamentului Republicii Moldova,

Stimate domnule Prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimate domnule Președinte Petru Lucinschi,

Stimați judecători ai Curții Constituționale,

Excelențele voastre doamnelor și domnilor ambasadori,

Doamnelor și domnilor magistrați,

Distinși invitați,

Onorată asistență,

Stimați cetățeni,

Dragi compatrioți,

Este o onoare să mă aflu, astăzi, în fața dumneavoastră în această zi aniversară, care reprezintă un moment important de a reflecta asupra principiilor și a valorilor care au stat la baza adoptării Constituției și care continuă să formeze temelia societății noastre.

Astăzi celebrăm Ziua Constituției Republicii Moldova. Sunt 30 de ani de la adoptarea legii supreme a țării, care reglementează viața noastră publică și existența fiecăruia în parte, care unește oamenii în jurul unui scop comun: viața sigură a cetățenilor într-o țară prosperă, într-un stat suveran, unitar și indivizibil, un stat de drept în care justiția este una funcțională, iar drepturile fundamentale ale omului sunt mai presus de toate.

Aici în sală, alături de noi, avem onoarea să-i avem pe acei deputați care au fost prezenți la acea ședință din 29 iulie 1994 și, cu permisiunea dumneavoastră, o să-i menționez: Tudor OLARU, Eugen RUSU, Ion HADÂRCĂ, Petru CARAUȘ, dar și pe cei care au făcut parte din Comisia pentru elaborarea proiectului noii Constituții - Gheorghe AMIHALACHIOAE, Alexandru ARSENI, Ion CIUNTU, Boris NEGRU, Mihail PATRAȘ, Constantin TAMPIZA, Mihai PETRACHE.

Da, unii dintre domniile dumneavoastră s-au abținut atunci să voteze, din protest pentru impunerea unei redacții trunchiate a articolului 13, care introducea în Legea Fundamentală un neadevăr științific și care nu se afla în textul proiectului ce a fost consultat public. Mă bucur, că la 29 de ani distanță, la data de 16 martie 2023, împreună cu colegii mei am făcut dreptate limbii și “limba română” este limba oficială a statului. Au fost tentative de a contesta acest adevăr, dar Înalta Curte la 11 martie 2024 a pus punct acestor speculații și sintagma „limba română” rămâne în toată legislația, inclusiv în Constituție.

Constituția pentru un stat nu e doar un act juridic, dar transpune în viața cetățenilor şi a întregii societăți niște semnificații și valori, inclusiv de ordin identitar. Toți marcherii noștri identitari - limba, istoria, tradițiile, cultura și religia demonstrează că moldovenii sunt europeni și au vocație europeană. Statul Republica Moldova păstrează aceleași aspirații, iar după 20 octombrie, acest deziderat, de integrare europeană va fi introdus în legea fundamentală a țării cu votul cetățenilor. Viitorul țării noastre este unul european și modelul de dezvoltare a țării noastre nu poate fi altul decât unul european. În numele Constituției Republicii Moldova și a acestor valori trebuie să ne continuăm calea europeană aleasă de noi toți, să fim fermi în această alegere și să ne ținem împreună, ca un stat unitar și indivizibil.

Totodată, împreună cu colegii mei deputați, vreau să vă asigur că vom continua să veghem la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice și vom susține parcursul european al țării noastre, bazat pe unitate, perseverență și dorința continuă de a construi o societate mai bună, o Moldovă europeană aici, acasă.

Vă mulțumesc!