Sfatul nutriționistului // „Polonicul” și „Polobocul de Aur”

Pentru un mod de viață sănătos, o femeie nu trebuie să consume mai mult de 3-4 unități de alcool (vin) pe săptămână, iar un bărbat – nu mai mult de 6 unități. O unitate de vin constituie 150 ml.

Sâmbăta trecută (25 aprilie) a adunat toți amatorii și susținătorii vinului artizanal (de casă) la un eveniment festiv, la care s-a sărbătorit nu doar cel mai bun vin, dar și cei mai iscusiți dogari, meșteri populari, bucătari și artiști amatori. În acest sfârșit de săptămână, cea de-a 12-a ediție a concursului național „Polobocul de Aur” a fost scoasă din urbe și dusă în inima Codrilor, acolo unde vinul de casă e „la el acasă” – la Răciula, Călărași.

Discutam apoi cu prieteni, originari din satul Răciula, care au luat efortul organizatorilor (Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova) mai în glumă, mai în serios, argumentând precum că vinul de casă trebuie promovat nu acolo unde se produce și se bea, ci peste hotarele țării. Că, chipurile, în R. Moldova nu este necesar de promovat vinul, el și așa este arhipopular, mai bine promovăm tradițiile vechi, deja dispărute, precum e țesutul din mătase de viermi, meșteșug acum păstrat doar de câteva maici într-o mănăstire.

Haideți să le luăm pe rând

În primul rând, să promovăm vinul de casă peste hotare e cam inutil, pentru că mai nimeni dintre producătorii vinului de casă nu ar putea să-l exporte la moment, chiar dacă ar avea oferte comerciale. Producătorilor le lipsesc cantitatea, ambalajul, cunoștințele și experiența în administrarea afacerilor. Totodată, omul nu vrea neapărat să-și scoată vinul din țară. El vrea să se mândrească cu el pe loc și să-l mai împartă și cu alți colegi de pasiune. Or, asemenea evenimente vin exact pentru acest scop – să scoată în evidență cei mai buni vinificatori amatori, să-i premieze și să ofere o ocazie de sărbătoare și voie bună, unde vinul se servește în mod conștient.

În al doilea rând, în R. Moldova nu se bea chiar atât de mult vin de casă, precum se presupune. Tendința tristă este de a bea mai multă bere, vinuri ieftine fortificate și băuturi spirtoase tari (votcă, divinuri, țuică de casă). Și mai rău – de a le amesteca. De aici se trag și problemele de alcoolism, crime și conflicte familiale. Vinul de casă de calitate, fiind consumat cu măsură, nu aduce daune. Din contra, vinul roșu sec este determinat ca fiind benefic în cantități moderate.

Și nu în ultimul rând, un asemenea eveniment național, adus în preajma unui sat sau a altuia, promovează atât produsul, cât și localitatea. Sătenii trebuie să se folosească de asemenea oportunități, când organizatorii de la oraș aduc evenimente publice de anvergură la țară. Pentru că odată cu organizatorii și evenimentele, la țară se trag și orășenii, și turiștii, și vedetele, și oficialitățile înalte, iar asta este o șansă reală pentru săteni ca să câștige un ban în plus. Oferind produse, mâncare, servicii, excursii, informație, cazare și multe altele.

Se știe că asemenea evenimente mari și renumite ca BOSTANIADA Festival Etno-Gastronomic la Lozova, Strășeni (26-27 septembrie), GUSTAR Etno Music Festival la Orheiul Vechi (22-23 august ), IA MANIA la Holercani, Dubăsari (4-5 iulie ), „iProsop” la Selemet, Cimișlia (31 mai, premieră), ating un flux de capital de până la un milion de lei pe zi. Și aceștia sunt bani reali, care în cea mai mare parte sunt cheltuiți acolo pe loc, spre beneficiul sătenilor și al economiei satului.

Deci, haideți să susținem evenimentele profesionale de la sate și să folosim aceste oportunități că pe o șansă reală, fără să stăm cu mâna întinsă la Guvern și cu capul întors spre Europa. Europa e chiar aici, la noi acasă.

O altă șansă oferită în cadrul „Polobocului de Aur-2015” a fost și concursul pentru cei mai delicioși biscuiți de casă „Polonicul de Aur”, ediția a doua. Gospodinele participante au prezentat biscuiți tradiționali, deosebit de apetisanți, iar câștigătoarea, Natalia Țurcan din Temeleuți, Călărași, a primit și o ofertă de a comercializa „trandafirașii” săi în una din cafenelele din oraș.

E și asta o încercare de a promova, îngriji și păstra pentru viitor tradițiile autohtone, ca să nu ajungem la situația cu țesutul din mătase de viermi.