Sectorul vinicol din R. Moldova, post-embargo

CONSECINȚE // La aproape un an de la interdicția Moscovei de a importa vin din R. Moldova, vinificatorii moldoveni încă se mai confruntă cu probleme legate de datorii la bănci și pierderi

Vinificatori și viticultori au venit, în această săptămână, în fața reprezentanților instituțiilor statului, pentru a-și spune, în cadrul unei mese rotunde, păsul. Problemele invocate de ei au fost scoase în evidență și de studiul „Analiza situației financiare a sectorului de vinificație în contextul embargoului impus de Federația Rusă în anul 2013”, realizat de expertul în economie Andrei Crigan.

Pierderi de peste 18 milioane de dolari în câteva luni

Astfel, volumul de producție alcoolică exportat în primul trimestru al acestui an s-a redus cu o treime, iar cel livrat pe piața din CSI s-a înjumătățit comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, principalele cauze fiind embargoul, dar și situația din Ucraina. Drept consecință, vinificatorii moldoveni au obținut venituri de 428,8 milioane de lei, ceea ce reprezintă o cifră de afaceri cu un sfert mai mică decât cea înregistrată în primul trimestru al anului trecut. Andrei Crigan susține că vinificatorii de la noi au ratat venituri de 18,3 milioane de dolari din cauza embargoului impus de ruși. O altă consecință a embargoului rusesc prezentată de experți este creșterea presiunii asupra activității vinificatorilor din partea creditelor bancare contractate anterior. Potrivit studiului, principalele probleme financiare ale vinificatorilor sunt legate de cantitățile mari de vinuri imobilizate în stocuri, creanțe față de bănci, dar și de restanțele bănești față de producătorii de struguri.

Vinificatorii, constrânși să returneze datoriile la bănci

Andrei Crigan susține că acestea sunt problemele principale, care sunt vizibile tuturor, însă situația financiară a acestor agenți economici este periclitată și de rotația lentă a capitalului circulant, creșterea ratei creditelor neperformante și dezechilibrele legate de finanțarea activelor curente. Astfel, rata creditelor neperformante a crescut doar de la începutul acestui an cu 5 puncte procentuale, atingând un nivel de 17%. De asemenea, experții estimează că soldul datoriilor vinificatorilor față de bănci este de 1,73 miliarde de lei și spun că este în scădere față de cel înregistrat la sfârșitul anului trecut, de peste două miliarde de lei. Totuși, producătorii vinicoli susțin că diminuarea acestui volum este ca urmare a constrângerilor venite din partea băncilor. Mai mult, ei spun că băncile i-au inclus în ceea ce numesc „zona de risc” și le restricționează accesul la finanțare. „Industria de vinificație a ajuns să finanțeze tot mai mult activitățile curente din contul datoriilor pe termen lung. Această evoluție se explică atât prin imobilizările financiare mari, cât și prin accesul limitat la finanțări avantajoase pe termen scurt. În contextul scăderii vânzărilor, presiunea acestor obligații pe termen lung devine extrem de apăsătoare și amenință companiile cu un colaps financiar”, a precizat expertul Andrei Crigan.

Solicitările companiilor vinicole

Vinificatorii vin cu mai multe solicitări față de autorități ca răspuns la problemele cu care se confruntă. Potrivit acestora, este necesar ca statul să-și achite restanțele pe care le are la contribuțiile în fondul Oficiului Național al Viei și Vinului, să fie restructurate datoriile față de bănci, să le fie garantate fondurile și exporturile, precum și să le fie compensate pierderile suportate de pe urma embargoului rusesc. De asemenea, agenții economici din domeniul vinificației își doresc o promovare responsabilă a consumului de vin autohton pe piața internă, precum și anularea taxelor de intrare în rețelele de supermarketuri și restaurante.

Cum i-a speriat Voronin

Întrunirea vinificatorilor a fost o ocazie bună pentru a-și aminti de situația în care erau atunci când a fost anunțat embargoul din 2006. „Când rușii au anunțat că vinurile noastre nu sunt bune pentru nimic, Voronin ne-a chemat la el și ne-a numit cei mai mari falsificatori. Ne spunea să scoatem banii din off-shore-uri, să ne plătim creditele și să nu ne plângem. Noi credeam atunci că doar Rusia poate să fie unica piață de desfacere pentru vinuri. Acum trebuie să schimbăm această stare de lucruri”, și-a adus aminte președintele Asociației patronale din sectorul vinicol, Feodosie Borș.

„Sunt alte posibilități de a exporta vin”

Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Dumitru Munteanu, susține că se depun eforturi continue pentru a accede și a promova vinul nostru pe noi piețe de desfacere. „Vedem că sunt și alte posibilități de export al vinului moldovenesc. Vorbim aici despre China, unde vom participa la o expoziție la sfârșitul lunii noiembrie, sau SUA. Așa cum ne-au spus și experții americani. Ei ne-au atenționat să nu așteptăm să se întâmple miracole și să exportăm cantități mari pe noile piețe de desfacere, însă dacă nu vom pune acum baza, atunci nu vom mai ieși din această prăpastie”, a declarat Dumitru Munteanu.

Sectorul vinicol, sub presiune din exterior și din interior

Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare au dat asigurări vinificatorilor că toate problemele invocate, în cadrul mesei rotunde, vor fi discutate cu toți factorii de decizie din cadrul Guvernului. „Sectorul este unul strategic, vinul este un produs competitiv, însă acum este într-o situație dificilă și este supus presiunii, atât de către unii parteneri externi, cât și de forțe din interior. Cred că ați înțeles ce am în vedere”, a menționat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Evenimentul în cadrul căruia a fost prezentat studiul a fost organizat de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin din Moldova, Oficiul Național al Viei și Vinului, cu suportul proiectului USAID CEED II.