Stiri

Secretele celor mai frumoși dovleci de la Lozova

Social 25.08.2013 14:18 Vizualizări

4131

Secretele celor mai frumoși dovleci de la Lozova

A crescut un dovleac de 120 de kilograme pe care l-a dus la un orfelinat unde au fost preparate bucate pentru copii

Galina Munteanu

O veche zicală din popor spune că, pentru a fi un grădinar bun, trebuie să plantezi dovleci. Se pare că această zicală nu e departe de adevăr. Ne demonstrează asta căpșunarul, legumicultorul, apicultorul și bostănarul Ion Ciocan din satul Lozova, raionul Strășeni.

Întrebat care ar fi cea mai rentabilă afacere în R. Moldova, Ion Ciocan ne spune fără să ezite că aceasta e agricultura. Deși toată viața și-a dedicat-o muncii în structurile afacerilor interne, odată ajuns la pensie, bărbatul a decis să recupereze tot ce a pierdut în anii tinereții. Este un izvor nesecat de idei și ferm convins că viitorul R. Moldova este în mâinile grădinarilor, că nu degeaba i se spune țară agrară.

„Nu avem, pentru că nu știm să muncim rentabil. La noi, tinerii vor mult și acum, nu mai târziu. Pentru a avea însă mult, este nevoie de timp și multă trudă”, ne spune nea Ion.

Plantează tot ce se poate de crescut în R. Moldova

Cultivă tot ce se poate și se permite în consumul alimentar. Începând de cu primăvară și până în toamnă ne propune căpșuni, vara - legume și salate, iar toamna - bostani de diferite forme și mărimi. Marfa și-o vinde în piețele din raion, mai puțin în capitală.

Este genul de om care încearcă mereu ceva nou și nu se mulțumește până nu-și duce la bun sfârșit planurile. Iar pentru a fi agricultor cu acte în regulă, și-a înființat și o Asociație a grădinarilor, pomicultorilor, viticultorilor și floricultorilor amatori din R. Moldova.

Cultivarea bostanilor - îndeletnicirea cea mare

De la început pasiune, apoi curiozitate, iar acum are o avere. Nu e vorba de bani, dar de o bogăție colorată și gustoasă. În grădina lui nea Ion poți vedea nu numai bostani moldovenești, dar de toate soiurile și de prin toate colțurile lumii. A adus bostani și din America, și din Japonia, Canada sau Anglia. Unii sunt crescuți pentru a bucura ochii, alții - pentru delicii culinare.

„Cu câțiva ani în urmă am făcut rost de un soi de bostani. Mi l-a adus cineva de peste hotare. Știam doar că e un soi foarte bun, dar cum se numește nu știam. Am plantat, am îngrijit și să vedeți ce bostan a crescut - 120 de kilograme! Bucuria inimii mele. Prietenii spuneau că acesta se numește Ciocănel, în cinstea familiei mele. L-am dus la o casă de copii și au preparat mai multe bucate din el”, ne spune zâmbind agricultorul.

Puhoaiele de apă l-au lăsat fără bostani

Ploaia torențială din acest an i-a lăsat un gust amar bostănarului. Puhoaiele de apă au făcut prăpăd în bostănăria lui Ion Ciocan. În mai puțin de o oră, bostanii din cele mai alese soiuri au fost luați de ape, iar cei rămași s-au făcut una cu pământul. „Voiam să organizez în această vară Festivalul dovleacului, însă ploaia torențială mi-a dat planurile peste cap. Plănuisem să strâng o recoltă de peste 50 de tone de bostani, dar acum mă voi alege cu mai puțin”, ne spune fermierul. Stihia i-a înnămolit nu numai bostanii, dar și unele culturi agricole, în special pomușoarele.

Organizatorul Festivalului „Bostaniada”

Agricultorul din Lozova este și organizatorul Festivalului etno-gastronomic „Bostaniada” care, la prima sa ediție din anul trecut, s-a desfășurat la locul de baștină al lui Ciocan, satul Lozova din raionul Strășeni. Agricultorul ne spune că vrea ca sărbătoarea să fie organizată în fiecare an în ultima duminică a lunii octombrie.

A participat la zeci de expoziții agricole și tot atâtea seminare și traininguri. Aproape de fiecare dată după aceste manifestații încearcă să găsească fonduri ca să-i ajute pe copiii orfani ori bolnavi. Mai mult, încearcă se le insufle și lor dragostea de pământ, de agricultură. „În fiecare vară îmi iau în familie câțiva copii din orfelinat. Nu, nu-i las să hoinărească pe drumurile satului, dar îi învăț cum să-și câștige o bucățică de pâine. În fiecare zi, cineva dintre ei este șeful echipei. Acesta trebuie să ne spună ce să facem în acea zi și verifică cum ne îndeplinim obligațiunile. Bineînțeles, este ajutat și ghidat de mine, care îi spun că, uite, așa e mai bine de făcut sau altfel. De la început se amuzau, dar acum au intrat în rol. Lasă să învețe de mici a conduce și a răspunde de ceea ce fac. Dar să nu credeți că numai muncesc, pe potrivă se și odihnesc, merg la distracții”, ne spune Ion Ciocan.

Este și apicultor

Creșterea albinelor este și aceasta o pasiune pentru Ion Ciocan. În paralel, apicultorul îngrijește și de câteva familii de zburătoare care îndulcesc sufletul familiei Ciocan și al celor care îi pășesc pragul.

Acum, după ce a participat la zeci de expoziții, afișându-și rodul muncii, Ion Ciocan mai are un vis. Acesta dorește să organizeze un iarmaroc al produselor conservate. Ideea i-a venit după ce a vizitat astfel de iarmaroace în Italia. „R. Moldova este o țară agrară, dar păcat că nu știm cum să scoatem bogăția din pământ. Și asta pentru că suntem lenoși. Rămânem o țară agrară pe hârtie, de vreme ce importăm legume și fructe din Turcia”, susține nea Ion.

De la bostani la nisip

O altă idee „năstrușnică” care îl macină acum pe Ion Ciocan e să organizeze un festival al sculpturilor din nisip. „O am de mult în gând, dar acum mă gândesc cum s-o pun în practică. Până ce nu o realizez, nu mă las”, ne asigură întreprinzătorul.

Autor: Ziarul National