Satul din județul Iași unde locuiesc ȘASE MII de basarabeni

Crește numărul moldovenilor cu dublă cetățenie care își înregistrează viza de reședință în localitățile din România, pentru a putea beneficia de privilegiile sociale care sunt acordate peste Prut. Doar în județul Iași, sunt domiciliate în prezent peste 51 de mii de persoane născute în R. Moldova, arată datele Registrului Naţional de Evidenţă a Persoanelor.

În unele sate numărul moldovenilor înregistrați „fictiv” depășește de câteva ori numărul localnicilor. De exemplu, în comuna Moşna sunt înregistrate 8 635 de persoane, dintre care 6 600 sunt basarabeni. Oamenii au al doilea domiciliu în Moşna, dar stau în permanenţă în Italia, Spania, Anglia sau Germania, scrie Ziarul de Iași.

„Niciunul nu stă în Moşna. Îi vedeam la un moment dat când veneau să ridice adeverinţa de rol de la Primărie, dar au găsit o portiţă să ocoloeasă şi acest lucru. La alegeri, potrivit legislaţiei, am înfiinţat mai multe secţii de votare, chiar dacă nu vin să voteze. Teoretic, fiind majoritari, pot stabili chiar şi primarul comunei, pe unul dintre ei”, a râs Georgel Popa, primarul comunei Moșna.

50 de euro, o viză de reședință

Mai mulţi locuitori din comună au fost întrebați cât costă să ia în spaţiu un cetăţean din Republica Moldova. Preţul se „învârte” în jurul cifrei de 50 de euro. „Eu am o soră care are luaţi în spaţiu mai mulţi moldoveni. Soţul ei lucrează la primărie. Toţi din comună se bagă la aşa ceva”, a spus Aneta, o locuitoare a comunei.

În localitatea Răducăneni, vinerea este zi plină pentru funcţionari. Începând de la 04.00 dimineaţa, curtea primăriei se umple cu maşini cu numere de înmatriculare de Republica Moldova. La ora 09.00, sala unde se află cele două ghişee pentru depunerea dosarelor pentru obţinerea cărţilor de identitate este plină până la refuz. Marea majoritate sunt tineri, care lucrează deja în străinătate.

Taxa de salubritate a oprit valul

În fiecare vineri, funcţionarii din Răducăneni iau numai 80 de cereri din avalanşa de oameni, pentru că nu pot procesa mai multe. „Avem 1 012 moldoveni în comună. Din 2013 am refuzat să-I mai primim. Au început să vină foarte mulţi, dar am reuşit să-i stăvilim, impunând o taxă de salubritate pentru fiecare individ dintr-un imobil. Ştiu o persoană care are 54 de moldoveni la el în casă, evident doar pe hârtie. Ei vin, depun dosarele la noi, apoi pleacă imediat în Republica Moldova, unde iau drumul Italiei”, a spus primarul comunei Răducăneni, Mihai Irimia.

Primesc alocații pentru copii

Moldovenii aglomerează şi Serviciul Public de Permise şi Înmatriculări din județul Iași. Jurnaliştii „Ziarului de Iaşi" au asistat la o scenă hilară. La depunerea documentaţiei pentru primirea permisului de conducere se formează câte două cozi: una pentru moldoveni şi alta pentru cei români. În fiecare zi, coada formată de basarabeni este de două sau trei ori mai mare decât cealaltă.

În afară de cărţi de identitate româneşti şi permise de conducere necesare în Uniunea Europeană, cetăţenii din Republica Moldova îşi deschid și conturi pentru primirea alocaţiilor pentru copii. În prezent, mii de copii cu părinţi basarabeni, chiar dacă au fost născuţi în Italia sau Germania, primesc alocaţii de la statul român.

Potrivit celor de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi, lunar sunt depuse câte 250 – 300 de dosare noi pentru alocaţii. La Răducăneni, în anii 2013 – 2014, 97 de moldoveni au reuşit să încaseze alocaţii, iar alţi 28 în anul curent. În comuna Moşna, în fiecare lună sunt depuse câte 30 – 40 de dosare.

Nu are cine plăti amenzile

Primarii comunelor populate cu moldoveni se plâng că principala problemă pe care o au sunt amenzile sosite la adresele de domiciliu ale basarabenilor. Sunt amenzi rutiere sau pentru „bune maniere” încasate în Europa. Acestea sosesc la contabilitatea primăriilor. Agenţii le contabilizează, dar casierii nu au cum să ridice banii, deoarece nu au de la cine.

„Aceste amenzi sunt creanţe neîncasate. Ele rămân în contabilitate. Am auzit de mulţi primari amendaţi pentru că nu au încasat aceste amenzi. La noi sunt multe, nu le mai ştiu numărul, dar sunt un chin pentru noi”, a spus primarul Georgel Popa, care se teme de probleme după un eventual control al Curții de Conturi.