Să îndeplinim porunca lui Ștefan cel Mare, să ne ALIPIM de Turcia!

Trustia, elegii politikoase

Urmașii kaghebiștilor pitulați în umbra monumentului lui Ștefan cel Mare, voievozi ai anacronismului și retardului, spălați pe creirer cu detergenții sovietici mucigăiți, se revoltă ca niște zimbri la poartă nouă în fața Curții Constituționale, pentru că aceasta a hotărât că e timpul să ieșim și noi molotovenii din Evul Mediu și să intrăm în modernitate, ca toată lumea progresistă, să deprindem arta și practica gândirii, a scrisului și a cititului din când în când. Dar cum să gândim, cum să citim, cum să scriem din când în când dacă ne-a rămas cutia craniană aproape goală, boștură, ca un butoi de tulburel deșert? Și Dodon cel groaznic a speriat Facebucul că îi va scoate în stradă pe urmașii kaghebiștilor reciclați și pe cavalerii oligofreniei gnoseologice, a căror calitate de preț e cantitatea, dacă parlamentul va schimba evul mediu pe cel contemporan. Problema e cum să-i deosebim, cum să facem diferența dintre kaghebiști și retardați profesioniști?

Acum stau și mă gândesc de ce a zis Ștefan cel Mare să ne aliem cu turcii, nu cu moscalii? Și dacă Dodon și dodoniții la cap țin așa de tare la Ștefan cel Mare, de ce vor să ne alipim de Rusia și nu de Turcia?

Al vostru letopiseț, dârdal, Ion Buraga