Rusia a preluat președinția CS al ONU, exact în luna când se așteaptă să invadeze Ucraina

Rusia a preluat președinția Consiliului de Securitate al ONU de la 1 februarie. În această calitate, Rusia a anunțat că va organiza dezbateri pe mai multe probleme, inclusiv problemele umanitare generate de sancțiunile organizației, a informat Ministerul rus de Externe.

„Evenimentul central” va avea loc la 7 februarie, când Rusia intenționează să organizeze dezbateri cu privire la aspectele umanitare ale sancțiunilor ONU, pe care le consideră responsabile de scăderea nivelului de trai și de apariția crizelor sociale

„Sperăm că discuția poate ajuta la coordonarea unei abordări comune pentru a diminua efectelor negative ale restricțiilor internaționale, care încetinesc dezvoltarea economică și scad nivelul de trai, în special în contextul pandemiei noului coronavirus”, a comunicat Ministerul de Externe rus.

„În special, vom sublinia necesitatea extinderii practicii „scutirilor pe considerente umanitare” și a aplicării acestui principiu pe scară largă. Considerăm că va fi util să atragem atenția în cadrul ședinței asupra problemei sancțiunilor unilaterale care au un impact negativ major asupra situația umanitară din unele țări”, se arată în comunicat.

La 16 februarie, Ministerul rus de Externe a anunțat organizarea unoe dezbateri privind interacțiunea dintre ONU și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

„La sesiune, vor fi discutate modalități de intensificare a unei astfel de cooperări, în lumina rolului tangibil al OTSC în menținerea securității în spațiul eurasiatic, care a fost demonstrat grafic prin măsurile sale eficiente de promovare a normalizării în Kazahstan”, a comunicat Ministerul de Externe.

„Va fi important să se examineze potențialul considerabil al OTSC de a rezista amenințărilor teroriste și drogurilor venite din Afganistan, precum și perspectivele de conectare a organizației în activitatea de menținere a păcii ONU”, a spus Ministerul rus de Externe.

Organizația Tratatului de Securitate Colectivă este înființată de state postsovietice, sub coordonarea Federației Ruse, cu regimuri dictatoriale la putere, iar „trupele de menținere a păcii” au fost îndreptate împotriva revoltelor populațiilor, cum s-a întâmplat în Belarus și în Kazahstan.

Rusia și regimurile dictatoriale ănvinuiesc Occidentul că se află la baza incitării populației, iar pe protestatari îi numesc teroriști. Aceasta este „normalizarea” realizată până acum de forțele OTSC.

La 17 februarie, Rusia a anunțat „briefingul tradițional” programat pentru încă o aniversare a Acordurilor de la Minsk din 2015 și a adoptării Rezoluției 2202 a Consiliului de Securitate al ONU care le-a aprobat.

„Consiliul de Securitate al ONU trebuie să fie ferm în sprijinirea implementării acordurilor menționate anterior de către toate părțile implicate, ceea ce este de o importanță deosebită pe fondul reticenței deschise a Kievului de a respecta angajamentele asumate”, a comunicat Ministerul rus de Externe.

„Lupta împotriva terorismului” în țările unde se află miliții șiite iraniene și mercenari ruși

Printre alte probleme de pe agenda internațională, Rusia notează situația din Siria, Republica Centrafricană, Somalia, Yemen, Irak, Haiti și Peninsula Coreeană, reglementarea Orientului Mijlociu și lupta împotriva terorismului.

Adică în țările în care Rusia se află cu trupe, cu mercenari Wagner și unde operează miliții șiite sponsorizate de Iran.

„În calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate și membru responsabil al comunității internaționale, Rusia va continua să depună toate eforturile necesare pentru promovarea funcționării eficiente a acestui organism în interesul soluționării crizelor prin mijloace politice și diplomatice și menținerii stabilității globale”, declară instituția.

Rusia este una dintre cele cinci puteri permanente, cu drept de veto în Consiliu, împreună cu Statele Unite, Franța, Marea Britanie și China. Consiliul de Securitate este însărcinat cu menținerea păcii și securității internaționale. Faptul că Rusia și-a asumat președinția rotativă a Consiliului pentru februarie, luna în care puterile occidentale anunță „invazia Ucrainei”, are un impact major asupra organizației internaționale, care este deocratică în esență.

Ce se va întâmpla dacă Rusia va invada Ucraina? Rxperții analizează ce s-a întâmplat în 2014, după ce Rusia a anexat regiunea Crimeea a Ucrainei.

Ce se poate face asupra dreptului de veto al Rusiei în CS al ONU

Consiliul de Securitate s-a întâlnit de atunci de zeci de ori pentru a discuta despre criza din Ucraina. În martie 2014, a votat un proiect de rezoluție întocmit de SUA care se opune unui referendum privind statutul Crimeii și îndeamnă țările să nu-l recunoască. A primit 13 voturi pentru, China s-a abținut, iar Rusia a folosit dreptul de veto.

Diplomația occidentală de la Națiunile Unite, în timpul celei mai recente consolidări militare, s-a concentrat în mare parte pe încercarea de a aduna sprijin în rândul membrilor ONU, acuzând Rusia că subminează Carta ONU.

Carta este documentul fondator al Națiunilor Unite, subliniind scopurile și principiile sale convenite în 1945.

„Acțiunile Rusiei față de Ucraina nu sunt doar o problemă regională”, a declarat săptămâna trecută ambasadorul președintelui american Joe Biden la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield.

„Ele au un impact asupra fiecărui stat membru al ONU și trebuie să fim pregătiți, să fim uniți în unitate și solidaritate în cazul în care Rusia sfidează valorile și principiile comune care stau la baza sistemului nostru internațional”, a spus ea.

Președinția rotativă a Consiliului este în mare parte un rol administrativ, dar implică programarea întâlnirilor, așa că unii diplomați avertizează că Rusia ar putea amâna orice încercare a membrilor Consiliului de a solicita o altă discuție asupra acțiunilor Rusiei.

Consiliul urmează să discute deja despre Ucraina la 17 februarie, au spus diplomații. Este o întâlnire programată în mod regulat cu privire la Acordurile de la Minsk, care au fost aprobate de Consiliu în 2015 și menite să pună capăt unui război separatist al vorbitorilor de limbă rusă în estul Ucrainei.

De asemenea, Adunarea Generală urmează să țină o discuție anuală despre „situația din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei” la 23 februarie.

Mai mult de o respectare a procedurilor deja existente, membrii ONU nu pot face. Decât dacă se reformează organizația, în sensul de a nu mai da puteri unor țări care încalcă Carta ONU.

Sursa: newsweek.ro