Ruşii golesc băncile de miliarde, speriaţi că Putin le va confisca depozitele pentru a finanţa războiul din Ucraina

Ruşii retrag miliarde din sistemul bancar al ţării, înregistrându-se în ultima perioadă un flux record de ieşiri de numerar, pe fondul intensificării atacurilor cu drone ale Ucrainei şi al temerilor tot mai mari că statul, la ordinul Kremlinului, ar putea începe să confişte depozitele pentru a-şi finanţa războiul. Această mişcare pune presiune pe lichiditatea băncilor şi subminează capacitatea Kremlinului de a emite obligaţiuni pentru a acoperi costurile conflictului din Ucraina.

Aproape 3,4 miliarde de dolari (286,4 miliarde de ruble) au fost retrase doar în primele două săptămâni ale lunii august, peste cele 7,3 miliarde de dolari scoase din bănci în iulie şi cele peste 4,5 miliarde de dolari în iunie, relevă datele Băncii Centrale a Rusiei.

Suma totală a retragerilor din acest an ar putea ajunge aproape dublă faţă de cea din primul an al invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, apreciază Taras Skvorţov, director executiv la Sberbank, cea mai mare instituţie financiară de retail din Rusia.

Aceste retrageri provoacă probleme de lichiditate, potrivit lui Skvorţov şi unui fost înalt funcţionar din domeniul finanţelor din Rusia. Ele suprasolicită un sector financiar deja puternic afectat de creşterea creditelor neperformante, consecinţă a boomului de creditare dirijat de guvern pentru a impulsiona producţia militară.

„Dronele zboară. Lucrurile ard. Nervozitatea creşte. Iar oamenii încep să-şi dea seama că trebuie să-şi ţină banii sub saltea şi nu undeva în bănci, unde s-ar putea să nu-i mai primească înapoi”, a spus fostul oficial din domeniul finanţelor, care, la fel ca alţii, a vorbit sub condiţia anonimatului.

„Pentru unele bănci, aceasta este într-adevăr o problemă”, a adăugat acelaşi fost oficial. „Nu se aşteptau la asta şi au investit toţi banii în altă parte, dar totuşi oamenii vin şi retrag jumătate de trilion de ruble pe lună”, a arătat el.

Aleksandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, afirmă că aceste retrageri reflectă o teamă din ce în ce mai profundă în rândul populaţiei ruse.

„Înseamnă că oamenii nu au încredere în sistemul bancar rus sau în sistemul financiar rus”, a spus Prokopenko. „Toate acestea sunt o consecinţă a temerii că guvernul va lua măsuri împotriva sistemului bancar, că ar putea naţionaliza depozitele”, explică ea. În opinia sa, o naţionalizare directă a depozitelor este puţin probabilă. Nu exclude însă varianta ca autorităţile să impună limite asupra retragerilor de numerar.

CE S-A ÎNTÂMPLAT LA ÎNCEPUTUL RĂZBOIULUI ŞI CE SE ÎNTÂMPLĂ ACUM

Suma totală retrasă în acest an depăşeşte deja 24,7 miliarde de dolari (2 trilioane de ruble), scoasă din sistemul bancar în primul an după invazia din februarie 2022.

În primele două săptămâni ale invaziei, 23 de miliarde de dolari au părăsit sistemul bancar. Băncile păreau atunci în pericol, în condiţiile în care deponenţii şi întreprinderile stăteau la cozi pentru a-şi goli conturile. Exodul a fost oprit doar după ce guvernul a impus controale stricte asupra capitalului şi a majorat brusc ratele dobânzilor.

Acum însă, marile întreprinderi caută, la rândul lor, să-şi mute banii în afara sferei de influenţă a autorităţilor de reglementare ruse, pe măsură ce se amplifică îngrijorările legate de posibile confiscări de active. Acest fenomen agravează şi mai mult vulnerabilităţile sectorului financiar, a remarcat fostul oficial.

În total, peste 9,4 miliarde de dolari au fost transferaţi în afara Rusiei în al doilea trimestru al anului 2026, arată datele Băncii Centrale.

„În fiecare lună se înregistrează un flux de ieşire (de capital) semnificativ”, a declarat Skvorţov pentru RBK Radio, un post de radio rus. „Dacă tendinţa continuă, lucrurile nu se vor îmbunătăţi”, a adăugat el.

Retragerile de fonduri au slăbit deja eforturile guvernului rus de a strânge bani pentru finanţarea războiului prin emiterea de obligaţiuni de stat.

Luna trecută, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să anuleze emisiunile de obligaţiuni planificate, deşi a devenit tot mai dependent de acestea pentru acoperirea unui deficit bugetar uriaş, pe fondul cheltuielilor militare în continuă creştere şi al stagnării economiei.

Skvorţov a explicat la RBK Radio că problemele de lichiditate ale băncilor fac ca multe instituţii de credit să nu mai aibă resurse pentru a cumpăra obligaţiuni de stat.

„PUTIN VA CONFISCA ACTIVELE”

Deficitul bugetar pentru perioada ianuarie-iulie a ajuns deja la 6,46 trilioane de ruble (76,1 miliarde de dolari), depăşind cu mult prognoza de 3,8 trilioane de ruble pentru întregul an. În aceste condiţii, cresc temerile că Kremlinul ar putea recurge la confiscarea veniturilor marilor întreprinderi pentru a-şi finanţa războiul.

„Dacă guvernul are nevoie de bani, Putin va recurge pur şi simplu la confiscarea activelor. Nu-i pasă”, a spus un asociat al unui miliardar rus. „Şi cred că în această direcţie se îndreaptă lucrurile”, a adăugat el.

În plus, „există senzaţia că puterea politică nu mai este la fel de stabilă, iar aceasta este o perioadă în care este mai bine să nu fii prezent”, a declarat fostul oficial din domeniul finanţelor.

Mai multe companii deţinute de oligarhi ruşi au fost deja vizate de autorităţi în cadrul unei campanii de naţionalizare care, numai anul trecut, a dus la confiscarea de active în valoare de 51,5 miliarde de dolari în favoarea statului, potrivit procurorilor ruşi.

În iunie anul trecut, statul rus a preluat active de 7,6 miliarde de dolari (550 de miliarde de ruble) de la Vadim Moşkovici, fondatorul Rosagro, unul dintre cele mai mari holdinguri agricole din Rusia, după ce acesta a fost reţinut şi acuzat de fraudă pe scară largă. A fost cea mai mare confiscare de active din Rusia de la începutul invaziei pe scară largă.

Printre cei care şi-au pierdut activele în favoarea statului se numără şi Dmitri Kamenscik, fostul proprietar al aeroportului Domodedovo din Moscova, precum şi Konstantin Strukov, care controla una dintre cele mai mari mine de aur din ţară.

TRUMP OFERĂ UN RESPIRO PENTRU KREMLIN

O parte dintre economişti consideră că eforturile Kremlinului de a canaliza creditele bancare către intensificarea producţiei militare sufocă economia civilă. Ratele înalte ale dobânzilor, alături de inflaţie, lasă băncilor şi companiilor foarte puţine resurse pentru investiţii în sectoarele non-militare.

Economia rusă s-a blocat în prima jumătate a anului 2026. Creşterea produsului intern brut a coborât la 0,3%, faţă de 1,2% în primele şase luni din 2025.

Totuşi, războiul administraţiei Trump cu Iranul a provocat o nouă creştere a preţurilor petrolului şi i-a oferit Kremlinului un anumit răgaz în faţa constrângerilor bugetare.

Veniturile statului rus din petrol şi gaze au crescut cu 60% în iulie faţă de aceeaşi lună a anului precedent, pe fondul scumpirii petrolului la nivel global. Chiar şi aşa, în perioada ianuarie-iulie, aceste venituri rămân cu 11% mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor ruseşti de petrol, precum şi asupra reţelei extinse de depozite aparţinând Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, afectează suplimentar profiturile miliardarilor ruşi.

„Asta îi costă bani pe aceşti oameni. Trebuie să bage mâna în buzunar. Nu sunt obişnuiţi să aibă toate aceste probleme”, a afirmat asociatul unui oligarh rus, referindu-se la cei mai bogaţi oameni din Rusia.

Din 18 iulie, de când Ucraina a început să vizeze în mod direct facilităţile Wildberries, a lovit peste 20 de depozite ale companiei, într-un val de atacuri care, potrivit unor economişti, a distrus mărfuri în valoare de peste 6 miliarde de dolari şi a produs pagube de peste 3 miliarde de dolari infrastructurii Wildberries.

„Nu este un loc în care ai vrea să faci afaceri. Dacă poţi să scoţi bani din ţară, o faci”, a mai spus asociatul.

„Toţi cei care pot încearcă să scoată bani din ţară, dar devine din ce în ce mai dificil să faci asta”, spune şi un director de afaceri din Moscova.

CUM SE POT SCOATE BANII DIN RUSIA

Un canal cheie pentru scoaterea banilor din Rusia, în contextul restricţiilor guvernamentale tot mai dure asupra transferurilor mari de numerar în străinătate, îl reprezintă deschiderea de conturi de brokeraj în ţările vecine Kazahstan, Kârgâzstan şi Armenia, potrivit directorului de afaceri din Moscova şi fostului oficial din domeniul finanţelor. „De acolo, aceşti bani pot fi investiţi în întreaga lume”, a explicat fostul oficial din domeniul finanţelor.

Pe fondul îngrijorărilor tot mai acute legate de costurile financiare ale războiului, tot mai mulţi oficiali de rang înalt au avut, în ultimele săptămâni, intervenţii publice rare.

Gherman Gref, directorul Sberbank, s-a abătut de la linia oficială la sfârşitul lunii iunie şi a declarat public că toată lumea doreşte ca războiul să se încheie cât mai curând posibil.

La începutul lunii august, influentul primar al Moscovei, Serghei Sobianin, s-a pronunţat împotriva apelurilor unor parlamentari radicali de a orienta şi mai mult economia către război. „Dacă nu există o economie a vieţii paşnice în sine, nu vor exista impozite, nici venituri pentru populaţie, situaţia politică va fi complet diferită şi, atunci, nu vom avea succes nici în război”, a declarat Sobianin pentru TASS, agenţia de ştiri a statului. „Iar a distruge viaţa, a distruge economia civilă înseamnă a distruge ţara însăşi”, a punctat el.