România, pe primul loc în Europa la șomajul în rândul tinerilor: rata ajunge la 30,8%

Principalele concluzii

România are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor din Europa, de 30,8%, în timp ce Germania înregistrează cea mai scăzută rată, de 7,4%.

Suedia (23,8%) și Finlanda (23,3%) au rate ale șomajului juvenil mai mari decât Spania (22,7%).

Rata șomajului în rândul tinerilor din Spania s-a redus cu mai mult de jumătate față de nivelul de peste 50% atins în 2013.

Primul loc de muncă este adesea cel mai greu de găsit. În august 2026, aproape 3 milioane de persoane cu vârste sub 25 de ani erau șomere în Uniunea Europeană, iar perspectivele de angajare diferă considerabil de la o țară la alta. Harta compară ratele șomajului în rândul tinerilor din 31 de state europene, pe baza datelor din august 2026 ale Eurostat și ale Institute of Employment Rights.

Ratele reflectă șomajul în rândul persoanelor active economic cu vârste între 15 și 24 de ani, respectiv între 16 și 24 de ani în Regatul Unit, nu în rândul întregii populații tinere.

Un început inegal al vieții profesionale în Europa

Harta evidențiază diferențe importante între șansele tinerilor europeni de a găsi un loc de muncă. Rata șomajului juvenil din România este de peste patru ori mai mare decât cea din Germania, iar Franța și Italia raportează, la rândul lor, valori de peste 20%.

Unele dintre cele mai surprinzătoare cifre provin din nordul Europei. Suedia și Finlanda se numără printre țările cu cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor, contrazicând percepția tradițională potrivit căreia sudul Europei se confruntă cu cele mai mari dificultăți în acest domeniu.

Clasament și rata șomajului în rândul tinerilor, august 2026

1. România — 30,8%

2. Estonia — 28,4%

3. Suedia — 23,8%

4. Finlanda — 23,3%

5. Spania — 22,7%

6. Luxemburg — 20,8%

7. Franța — 20,6%

8. Italia — 20,3%

9. Portugalia — 19,8%

10. Belgia — 19,1%

11. Slovacia — 17,4%

12. Croația — 16,4%

12. Regatul Unit — 16,4%

14. Letonia — 16,0%

15. Grecia — 15,6%

16. Ungaria — 15,4%

17. Danemarca — 15,0%

18. Slovenia — 14,3%

19. Norvegia — 13,6%

20. Bulgaria — 13,5%

Cele mai recente date arată și evoluții diferite în marile economii europene. Rata șomajului juvenil din Spania a scăzut cu 2,3 puncte procentuale în ultimul an, în timp ce în Franța a crescut cu 1,2 puncte. Deși valorile actuale sunt apropiate, cele două țări au evoluții în direcții opuse.

Consecințele unui început dificil pot persista mult după încheierea căutării unui loc de muncă. O cercetare bazată pe evidențele privind ocuparea forței de muncă din Regatul Unit a constatat că șomajul la începutul vieții adulte reduce veniturile ulterioare, efectele fiind cele mai puternice atunci când apare între 18 și 20 de ani.

Sistemul de ucenicie din Germania

Sistemul german de formare profesională duală le oferă tinerilor o cale timpurie către angajare. Ucenicii își împart pregătirea între o companie și o școală profesională, dobândind experiență de muncă plătită în timp ce își continuă studiile.

Aproximativ jumătate dintre tinerii care termină școala în Germania aleg această rută, disponibilă în peste 300 de ocupații recunoscute. În loc să intre pe piața muncii doar cu cunoștințe dobândite la clasă, participanții acumulează experiență practică și stabilesc relații cu angajatorii pe durata formării.

Rezultatele privind angajarea arată eficiența acestei căi profesionale. În 2025, 89% dintre germanii cu vârste între 25 și 34 de ani care aveau calificări profesionale erau angajați, o proporție ușor mai mare decât în rândul celor cu diplomă universitară. Deși ucenicia nu este singurul factor care explică șomajul juvenil scăzut din Germania, ea oferă o cale bine stabilită de la educație la un loc de muncă plătit.

Spania face tranziția către locuri de muncă mai stabile

Rata șomajului juvenil din Spania s-a redus cu mai mult de jumătate față de maximul înregistrat în timpul crizei, când a depășit 50% în 2013. În paralel cu această redresare, țara a abordat o altă problemă de lungă durată: instabilitatea locurilor de muncă disponibile pentru tineri.

Înaintea celei mai recente reforme majore a legislației muncii, contractele pe termen scurt erau profund înrădăcinate în piata muncii pentru tineri. În 2021, aproape o treime dintre contractele de muncă ale persoanelor sub 25 de ani aveau o durată de cel mult două săptămâni, limitând șansele acestora de a acumula experiență și de a avansa către roluri mai bine plătite.

O reformă din 2021 a restricționat angajarea temporară și a contribuit la reducerea ponderii locurilor de muncă temporare în întreaga economie, de la 25,4% la sfârșitul lui 2021 la aproximativ 16% în 2024. Pentru tinerii angajați, o mai mare stabilitate a locului de muncă poate oferi o bază mai sigură pentru dezvoltarea carierei.