​România, „motivul” pentru care e LUMINĂ în R. Moldova: Cum a ajuns Bucureștiul să țină becul aprins peste Prut - filmul celei mai mari crize de energie din istoria R. Moldova

În dimineața zilei de 24 februarie, Ucraina și R. Moldova se deconectau temporar de la rețeaua sovietică de electricitate. Era un test. Planul era ca, între 24 și 26 februarie, să se izoleze și să se rebranșeze, pentru a evalua niște parametri tehnici. Speranța era ca, dacă totul mergea bine, cele două țări să se desprindă definitiv în 2023 de sistemul energetic al Comunității Statelor Independente (CSI, organizație formată din foste republici sovietice), pentru a se sincroniza cu sistemele energetice din Europa de Vest (ENTSO-E).

Știm cu toții ce s-a mai întâmplat în acea dimineață de 24 februarie. Când Rusia a început să bombardeze Kievul și, pe urmă, restul țării, Ucraina a refuzat să se mai conecteze la rețeaua sovietică de energie. R. Moldova, legată ca infrastructură de Ucraina, a rămas și ea deconectată. O vreme, cele două țări au funcționat în regim izolat, o insulă energetică între rețelele europeană și rusă.

În Europa, a început o cursă contracronometru. Din 24 februarie și până pe 16 martie, europenii au făcut teste peste teste, pentru a vedea care ar fi riscurile unui blackout, în caz de explozii în Ucraina, de exemplu – „pentru că sunt într-adevăr niște fluxuri necontrolate de energie care circulă dintr-o parte în alta”, explică pentru Panorama Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie şi infrastructură. „Și testul acesta era cam la limită”, adaugă experta. Dar riscurile au fost considerate minime și așa au ajuns cele două țări să fie branșate pe repede-înainte la rețeaua continentală europeană.

Acest moment aproape uitat, după nouă luni de război care au schimbat totul în Europa, avea să aibă o importanță uriașă în regiune.

R. Moldova s-a salvat, practic, prin acea rupere forțată de rețeaua sovietică de electricitate, din 24 februarie.

„Am avut un noroc extraordinar când ne-am conectat la rețeaua Europei continentale”, admite, într-un interviu acordat Panorama, Carolina Novac, consilieră pe probleme de energie a premierului R. Moldova. „Nu vreau să îmi imaginez unde eram noi în lipsa acestei conexiuni. Altfel, noi nu reușeam să importăm energie electrică din România, cum o facem acum”.

Și România a făcut această trecere, în 2003, dar în cazul nostru a fost un proces care a durat zece ani. Aproape două decenii mai târziu, țara noastră a contribuit activ la conectarea R. Moldova la sursele de energie electrică din Uniunea Europeană, prin rețeaua electrică continentală ENTSO-E, arată Guvernul României, răspunzând unei solicitări Panorama.

De mai bine de o lună, infrastructura critică a Ucrainei e ținta unui asediu fără milă din partea Rusiei. La primele ninsori, bună parte din țară a rămas fără curent electric. Ucraina nu mai trimite energie în Moldova din 11 octombrie. Transnistria a oprit și ea livrările de electricitate. Iar Gazprom a redus la jumătate livrările de gaze.

În clipa de față, România e motivul pentru care e lumină peste Prut. Livrăm aproape toată electricitatea pe care o folosesc ei.

Ajutorul prompt al României, eforturile Chișinăului de a-și găsi peste noapte noi prieteni cu resurse energetice și rezistența moldovenilor la lipsuri cu care orice alt popor european nu e obișnuit sunt motivul pentru care Moldova încă rezistă, iar noi nu am rămas fără ultimul zid care ne desparte de agresiunea rusă. Asta deși peste Prut oligarhii pro-ruși agită tot mai mult apele, iar guvernul se clatină, în prag de iarnă.

R. Moldova e un stat întrutotul dependentă de importurile de energie. Până nu demult, era complet dependentă de Rusia (via Transnistria) și de Ucraina pentru aceste importuri.

Înainte de criză, marja de producție proprie de electricitate a R. Moldova era de 10%-25%, în funcție de perioada anului. Din importuri, 70% veneau din Transnistria, 30% din Ucraina. Pe 11 octombrie, Ucraina, care are aproape jumătate din infrastructura energetică avariată de bombardamente, a sistat livrările de electricitate.

„Îmi aduc aminte foarte bine ziua aceea”, râde amar Carolina Novac, consiliera guvernamentală de la Chișinău, într-un interviu via Zoom, care are loc într-o sâmbătă, la prânz, între ședințe de la Guvern. „În jobul acesta am avut câteva șocuri. Acesta a fost unul dintre ele. După prânz, Moldelectrica, operatorul sistemului de transport, primește mesaj de la Ukrenergo, care spune că, din cauza bombardamentelor, nu mai pot furniza energie electrică transfrontalieră”.

Din momentul în care ucrainenii au aruncat în aer mândria lui Putin în Crimeea, podul de peste strâmtoarea Kerci, toată lumea se aștepta la o retaliere. Ea nu a întârziat să vină, iar ținta a fost infrastructura energetică a Ucrainei. Atacurile continuă de atunci. Ba chiar au și o zi „preferată”: lunea a devenit ziua rușilor de bombardat ținte energetice din Ucraina.

Ce a pierdut România când rușii au distrus infrastructura energetică a Ucrainei

România are și ea de suferit în plan energetic de pe urma distrugerii infrastructurii ucrainene. Țara noastră a fost primul stat al UE care a început să importe, încă din vara acestui an, electricitate din Ucraina, a precizat Guvernul României, la solicitarea Panorama.

„Până în 11 octombrie, când au început atacurile cu dronele asupra infrastructurii energetice, Ucraina era foarte interesată să vândă energie electrică spre țările europene, spre Polonia, spre Slovacia, spre România și, evident, spre Moldova. Ei (ucrainenii, n.r.) aveau un exces de energie electrică, din cauză că a fost distrusă o bună parte din cererea industrială din est, din cauza războiului, și aveau energie ieftină. Noi aveam energie foarte scumpă și am fi vrut energie mai ieftină. Plus că, plătindu-le bani, ei aveau bani să-și repare ce se distrugea din cauza războiului. Deci era un win-win pentru toată lumea”, a spus Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură.

Dacă nu venea asediul asupra rețelei ucrainene, România cumpăra acum energie din Ucraina, spune Nuțu.

Faptul că o parte importantă din producția de energie a Ucrainei a fost distrusă a scăzut, deci, și cantitatea de energie disponibilă pe piața din regiunea noastră. Asta tocmai când cererea crește. Drept urmare, încă o consecință a atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene e că a contribuit la ținerea prețurilor sus și a inflației mari.

„Dincolo era mai ieftin”. 90% din electricitatea R. Moldova vine acum din România

În ciuda leadershipului slab pe care l-a arătat mai ales la începutul războiului din Ucraina, România s-a mișcat foarte repede pentru a interveni în momentul în care R. Moldova a rămas fără electricitatea din Ucraina, admit experții în energie consultați de Panorama.

Pe 13 octombrie, Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență, conform căreia „în situații excepționale cauzate de efectele războiului din Ucraina asupra siguranței în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova, producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de către Guvernul Republicii Moldova în acest sens (…). Energia electrică vândută în aceste condiții acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova”. O zi mai târziu, pe 14 octombrie, România începea să furnizeze energie electrică pentru țara vecină.

În acest moment, dincolo de fluctuațiile de pe-o zi pe alta, în medie, cam 90% din electricitatea de care are nevoie Republica Moldova vine din România. Procentul acesta e dat și de o scădere a producției de energie electrică din termoficare în Moldova, din nevoia de a economisi gaz. Altfel spus, și necesarul lor e mai mic.

Dacă vestea bună e repoziționarea într-un timp record a Moldovei și României, vestea proastă e că prețurile pe care Chișinăul le plătește acum pentru aceste importuri din România sunt mult mai mari decât ce plătea chiar și în această toamnă. Principalul motiv e că majoritatea achizițiilor se fac la prețuri spot, de pe o zi pe alta. E o povară uriașă pentru cea mai săracă țară din Europa.

De la începutul anului și până în septembrie 2022, prețurile cu care Moldova cumpără gaz natural de pe piețe au crescut și de șapte ori.

Dar criza energetică de peste Prut s-a agravat abia în octombrie 2022, deci șocul real e mult mai mare.

„Lucrul acesta s-a simțit instant și s-a reflectat și în prețurile de energie electrică. S-a simțit instant și în puterea de cumpărare a cetățenilor moldoveni. Noi, neavând capacitate sau resurse proprii de generare, nici de energie electrică, nici de gaze naturale, automat prețul acesta s-a reflectat și în prețul final pentru toate produsele pe care noi le aveam locale”, spune Carolina Novac.

Continuarea pe Panorama.ro