România construieşte un POD ENERGETIC peste Prut! „România va avea sarcina de a „aprinde becul“ în R. Moldova”

Republica Moldova trece uşor-uşor la contorul românesc. După ce, timp de 27 de ani după Revoluţie, relaţiile energetice cu „fraţii“ de peste Prut au fost aproape nule, brusc, în ultimele luni, acestea au început să se consolideze, scrie capital.ro.

În doar câteva luni, două evenimente importante s-au succedat: în primul rând, Moldelectrica, compania de transport de energie electrică a Moldovei, a primit o finanţare-împrumut de 270 de milioane de euro de la două instituţii internaţionale, Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii, bani care vor fi utilizaţi pentru a realiza, în cinci ani, interconectarea permanentă cu România şi, implicit, cu Uniunea Europeană.

În al doilea rând, Transgaz se implică direct în realizarea unei interconectări reale cu Moldova, prin care gazele româneşti vor putea alimenta, la cerere, Chişinăul.

Moldelectrica va construi o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Chişinău şi Vulcăneşti - localitate în sudul Moldovei situată la circa 35 kilometri de graniţa cu România, o staţie electrică de tip back-to-back, de 600 MW, în Vulcăneşti şi va moderniza staţia de transformare de la Chişinău, care acum funcţionează la 330 kV, ca urmare a introducerii noii tensiuni de 400 kV. Această staţie este necesară pentru a uniformiza diferenţele de voltaj care există acum între sistemul românesc şi cel din Republica Moldova. Practic, după ce aceasta va fi realizată, o parte din reţeaua de înaltă tensiune a Moldovei va funcţiona la 400 kV, aceeaşi ca în România şi Europa Centrală, iar Moldova va putea primi energie electrică din reţeaua românească.

Până acum, R. Moldova îşi asigura necesarul de consum prin importuri din Transnistria, regiune separatistă controlată de ruşi, şi din Ucraina, pentru că Moldova are doar capacităţi limitate de producţie a energiei electrice. Practic, peste cinci ani, România va avea sarcina, în mare parte, de a „aprinde becul“ peste Prut, lucru pe deplin realizabil întrucât ţara noastră are exces de capacitate, fiind, de patru ani de zile, exportator net de energie, lucru datorat, mai ales, investiţiilor masive în centrale electrice eoliene sau fotovoltaice. În plus, peste doi ani, va intra în funcţiune o nouă instalaţie - centrala pe gaze de 260 de MW pe care Romgaz o dezvoltă la Iernut.

Când începe exploatarea în Marea Neagră o cantitate foarte mare de gaze care va intra în sistem naţional de distribuţie. Atunci România poate să devină un hub, un jucător pe piaţa de gaze.

Pentru Moldova, primirea unei astfel de finanţări pentru interconectarea reţelei proprii de electricitate cu cea din UE reprezintă, pe lângă criteriul economic, faptul că această „ţară tampon“ între UE şi zona controlată de ruşi nu este abandonată de Bruxelles. De alt­fel, moldovenii recunosc şi apreciază acest act, care, de altfel, este cea mai mare investiţie în energie din istoria ţării. „Interconectarea asincronă a reţelelei electrice din Moldova şi România reprezintă un pas important în direcţia integrării în piaţa europeană unică de energie electrică“, scrie pe site-ul Moldelectrica.

Octavian Calmâc, fostul ministru al Economiei de la Chişinău, a declarat că proiectul de interconectare electrică cu România este cel mai mare proiect în domeniul energetic al Republicii Moldova de la proclamarea independenţei până în prezent. „Urmărim un obiectiv clar: ca într-o perioadă medie de timp să devenim parte a unui sistem european de funcţionare a pieţei energetice, iar Republica Moldova să aibă surse alternative şi dreptul de a alege din care piaţă să se aprovizioneze cu energie electrică“, a precizat fostul ministru.

Suficientă energie şi pentru vecini

În ceea ce priveşte România, interconectarea sincronă cu Moldova reprezintă încă o cale de export pentru energia produsă local. Linie electrică peste Prut există, însă, la fel ca şi cea cu Ucraina, nu este sincronă, adică nu permite concomitent atât exportul cât şi importul de energie electrică. Cu un mix energetic echilibrat, ţara noastră poate concura cu succes Transnistria şi Ucraina pe piaţa de peste Prut, mai ales că, aşa cum am precizat, România are, pe medie anuală, exces de producţie. În prezent, Transelectrica are în funcţiune interconexiuni sincrone cu Ungaria, Bulgaria şi Serbia, iar România, mai mult decât atât, are o piaţă concurenţială comună de energie cu Ungaria, Cehia şi Slovacia.

„Beneficiile interconexiunii sincrone cu Republica Moldova sunt de ambele părţi. Orice altă linie deschisă cu vecinii înseamnă o securitate energetică sporită. Pe Isaccea-Vulcăneşti, linie deja existentă, lucrările pentru interconexiunea sincronă presupun tocmai construcţia, de către partea moldoveană, a acestei staţii back-to-back. Pentru noi, Transelectrica, investiţiile sunt minime“, ne-a explicat Corina Popescu, preşedintele directoratului Transelectrica.

Şi în domeniul gazelor, se fac paşi rapizi pentru conectarea României cu Moldova. Încă din 2014 există gazoductul Iaşi-Ungheni care subtraversează Prutul. Dar acesta este practic nefuncţional, fiind inaugurat de premierii celor două state, la acel moment, mai mult în scop politic.

Situaţia s-ar putea schimba radical, mai ales că, în ultimele zile ale anului trecut, Transgaz, operatorul sistemului de transport din România, s-a înscris în cursa pentru privatizarea Vestmoldtransgaz, compania care gestionează pe teritoriul Republicii Moldova interconectorul Iaşi-Ungheni, inclusă de Guvernul moldovean în lista companiilor scoase la privatizare în luna octombrie 2017. Dacă va fi aleasă câştigătoare, Transgaz va plăti 180 de milioane de lei moldoveneşti (circa 9 milioane de euro) pentru Vestmoldtransgaz şi va avea obligaţii investiţionale de 93 de milioane de euro în primii doi ani de la finalizarea tranzacţiei. Banii vor fi direcţionaţi cu prioritate în extinderea gazdoctului Iaşi-Ungheni, până la Chişinău, fapt care îl va face cu adevărat relevant, atât economic cât şi strategic.

Citiți continuarea articolului AICI.