Reuters: Putin ar fi deschis la negocieri cu Trump pentru a face pace în Ucraina. Ce condiţii are şi la ce „concesii” ar fi dispus

Liderul rus Vladimir Putin este deschis să discute un acord de încetare a focului în Ucraina cu preşedintele ales Donald Trump, dar exclude orice concesii teritoriale majore şi insistă ca Kievul să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO, au declarat pentru Reuters cinci surse care cunosc opiniile de la Kremlin.

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, care a promis să pună capăt rapid conflictului din Ucraina, se întoarce la Casa Albă într-un moment de ascensiune a Rusiei. Moscova controlează o parte din Ucraina de mărimea statului american Virginia (comparabilă cu suprafaţa Bulgariei - n.r.) şi avansează în cel mai rapid ritm înregistrat de la primele zile ale invaziei din 2022.

În prima evaluare detaliată a ceea ce Kremlinul ar accepta în orice acord negociat de Donald Trump, cei cinci actuali şi foşti oficiali ruşi au declarat pentru Reuters că, în general, Putin ar putea fi de acord să îngheţe conflictul de-a lungul liniilor frontului, scrie Reuters, citat de news.ro.

Atunci când au fost întrebate cum ar putea arăta o posibilă încetare a focului, două dintre sursele ruse s-au referit la un proiect de acord care a fost aproape aprobat în aprilie 2022, după negocieri la Istanbul, şi la care Putin s-a referit public ca la o posibilă bază pentru un acord.

În conformitate cu acest proiect, a cărui copie a fost văzută de Reuters, Ucraina ar trebui să accepte neutralitatea permanentă în schimbul unor garanţii de securitate internaţională din partea celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi Statele Unite.

CE „CONCESII” AR PUTEA FACE RUSIA

Ar putea exista loc de negociere cu privire la împărţirea exactă a celor patru regiuni estice Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson, potrivit a trei dintre persoanele cu care a vorbit Reuters şi care au solicitat anonimatul. În timp ce Moscova susţine că cele patru regiuni sunt parte integrantă a Rusiei, apărate de umbrela nucleară a ţării, forţele sale din teren controlează 70-80% din teritoriu, cu aproximativ 26.000 de km pătraţi încă deţinuţi de trupele ucrainene, arată datele din surse deschise de pe linia frontului.

În schimb, Rusia ar putea fi dispusă să se retragă din porţiunile relativ mici de teritoriu pe care le deţine în regiunile Harkov şi Mîkolaiv, în nordul şi sudul Ucrainei, au declarat doi dintre oficiali.

Deşi Rusia nu va tolera aderarea Ucrainei la NATO sau prezenţa trupelor NATO pe teritoriul ucrainean, Moscova este deschisă la discuţii privind garanţiile de securitate pentru Kiev, potrivit celor cinci actuali şi foşti oficiali ruşi.

CONDIŢIILE RUSIEI

La 14 iunie, Putin şi-a expus termenii pentru o încetare imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO şi să-şi retragă toate trupele de pe întreg teritoriul a patru regiuni ucrainene revendicate şi controlate în mare parte de Rusia.

Putin a declarat luna aceasta că orice acord de încetare a focului trebuie să reflecte „realităţile” de pe teren şi că se teme că un armistiţiu de scurtă durată doar ar permite Occidentului să reînarmeze Ucraina. (Kievul şi experţi occidentali avertizează în sens invers - că ar fi un răgaz ce ar permite Rusiei să îşi refacă stocurile şi efectivele pentru a ataca din nou Ucraina - n.r.).

„Dacă nu există neutralitate, este greu de imaginat existenţa unor relaţii de bună vecinătate între Rusia şi Ucraina”, a declarat Putin la clubul de discuţii Valdai, la 7 noiembrie. „De ce? Pentru că acest lucru ar însemna că Ucraina va fi folosită în mod constant ca un instrument în mâinile cui nu trebuie şi în detrimentul intereselor Federaţiei Ruse”, a spus liderul de la Kremlin.

Printre alte condiţii pe care Kremlinul le-ar putea solicita se numără limitarea dimensiunii forţelor armate ucrainene şi angajamentul de a nu restricţiona utilizarea limbii ruse, au mai declarat sursele Reuters.

Dimitri Simes, care a emigrat în Statele Unite din Uniunea Sovietică în 1973 şi este unul dintre cei mai bine conectaţi experţi ruşi din America, a declarat că un acord de încetare a focului ar putea fi încheiat relativ rapid pentru a pune capăt războiului, care a ucis sute de mii de soldaţi şi a strămutat milioane de civili. Dar un acord mai amplu, de durată, care să abordeze atât problemele de securitate ale Ucrainei, cât şi ale Rusiei, ar fi extrem de dificil de încheiat, a adăugat el. „În opinia mea, va fi foarte dificil să se ajungă la un mare acord, deoarece poziţiile celor două părţi sunt foarte îndepărtate”, a spus el.

SCENARIUL CONTINUĂRII RĂZBOIULUI

Două dintre surse au declarat că decizia preşedintelui american Joe Biden de a permite Ucrainei să tragă cu rachete americane ATACMS în ţinte de pe teritoriul Rusiei ar putea complica şi întârzia orice acord - şi ar înăspri condiţiile Moscovei, în condiţiile în care susţinătorii liniei dure fac presiuni pentru a deţine o bucată şi mai mare din Ucraina.

Marţi, Kievul a folosit rachetele pentru a lovi teritoriul Rusiei pentru prima dată, potrivit Moscovei, care a criticat această mişcare ca fiind o escaladare majoră.

În cazul în care nu se convine asupra unei încetări a focului, au declarat cele două surse, atunci Rusia va continua lupta. „Putin a spus deja că îngheţarea conflictului nu va funcţiona în niciun fel”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru Reuters, cu câteva ore înainte ca ruşii să raporteze loviturile ATACMS. „Iar autorizarea rachetelor este o escaladare foarte periculoasă din partea Statelor Unite”, a comentat Peskov.

PUTIN VREA SĂ AIBĂ AURA UNUI CÂŞTIGĂTOR

Rusia controlează 18% din Ucraina, inclusiv toată Crimeea, peninsula pe care a anexat-o de la Ucraina în 2014.

De asemenea, ruşii au 80% din Donbas - regiunile Doneţk şi Luhansk - şi peste 70% din regiunile Zaporojie şi Herson. În plus, Moscova deţine puţin sub 3% din regiunea Harkov şi o fărâmă din Mîkolaiv.

În total, Rusia deţine peste 110.000 km pătraţi de teritoriu ucrainean, în timp ce Ucraina, la rândul ei, deţine aproximativ 650 km pătraţi în regiunea rusă Kursk, în urma ofensivei sale surpriză din luna august.

Pe plan intern, Putin ar putea prezenta un acord de încetare a focului - prin care Rusia să păstreze cea mai mare parte a teritoriului din Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson - drept o victorie care asigură apărarea vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei şi protejează podul terestru spre Crimeea, potrivit uneia dintre sursele Reuters.

Însă viitorul Crimeei în sine nu este pus în discuţie, au declarat toţi oficialii ruşi.

Unul dintre oficiali, o sursă de rang înalt care cunoaşte discuţiile la nivel înalt de la Kremlin, a declarat că Occidentul va trebui să accepte „adevărul crud” că în ciuda sprijinului masiv pe care l-a acordat Ucrainei, nu a putut împiedica Rusia să câştige războiul.

GRIJA LUI PUTIN

Pe de altă parte, potrivit Reuters, unul dintre oficialii ruşi a recunoscut că nu va exista niciun acord, dacă Ucraina nu primeşte garanţii de securitate, acesta declarând: „Întrebarea este cum să evităm un acord care blochează Occidentul într-o posibilă confruntare directă cu Rusia într-o zi”.

Putin, un fost locotenent-colonel KGB care a asistat la destrămarea Uniunii Sovietice în timp ce era staţionat la Dresda, a luat singur decizia de a invada Ucraina, beneficiind doar de sfatul limitat al unui grup restrâns de consilieri de încredere, au declarat pentru Reuters 10 surse ruseşti care cunosc gândirea Kremlinului.

Potrivit celor cinci foşti şi actuali oficiali cu care Reuters a stat de vorbă acum, Putin va avea ultimul cuvânt de spus cu privire la orice încetare a focului.

Liderul de la Kremlin prezintă ceea ce el numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina drept un moment de răscruce în care Moscova înfruntă în sfârşit ceea ce el consideră a fi aroganţa Occidentului, care a extins NATO spre est, spre graniţele Rusiei, şi s-a amestecat în politica a ceea ce Moscova consideră a fi propria sa curte, inclusiv în Georgia şi, în mod crucial, în Ucraina.

În schimb, Kievul şi Occidentul spun că invazia este pur şi simplu o încercare de a acapara teritoriul suveran al Ucrainei.

CE SPUNE TABĂRA LUI TRUMP

Directorul de comunicare al lui Trump, Steven Cheung, a declarat pentru Reuters despre viitorul preşedinte al Statelor Unite: „El este singura persoană care poate aduce ambele părţi împreună pentru a negocia pacea şi a lucra pentru a pune capăt războiului şi a opri crimele”.

Miliardarul imobiliar, autor al cărţii din 1987 „Trump: the Art of the Deal” (Trump: Arta negocierii - n.r.), a declarat că va vorbi direct cu Putin în eforturile sale de a încheia un acord de pace, deşi nu a oferit detalii cu privire la modul în care ar putea reconcilia părţile aflate în conflict, care nu dau semne că ar da înapoi.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ţara sa nu va lăsa armele până când ultimul soldat rus nu va fi expulzat de pe teritoriul său - pe baza graniţelor recunoscute internaţional după căderea Uniunii Sovietice în 1991 -, dar generali americani de top au declarat public că acesta este un obiectiv foarte ambiţios şi greu de realizat.

În ceea ce priveşte Kievul, Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea Reuters pentru acest articol.