Reforma de sub Poale(le)lungi

REACȚII // Modul în care a fost ales noul președinte al Curții Supreme de Justiție îi îngrijorează pe partenerii de dezvoltare ai R. Moldova

Cu scandal, proteste și bastoane polițienești, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a ales marți un nou-vechi președinte al Curții Supreme de Justiție. Alegerea nu a fost complicată pentru cei 11 membri ai Consiliului, Mihai Poalelungi fiind singurulcandidat la șefia instanței supreme din sistemul judecătoresc moldovenesc. Alegerile au picat prost, la doar câteva zile după ce a fost prezentat Raportul Competitivității Globale (2014-2015), realizat de World Economic Forum, potrivit căruia R. Moldova s-a clasat pe ultimul loc în clasamentul global privind corupția în sistemul judecătoresc – locul 144.

Înscăunare cu proteste

„Poalelungi, la gunoi, miliardul înapoi”, „Jos Poalelungi!”, „Vrem justiție!”, au scandat, marți dimineață, peste 50 de protestatari, în fața sediului luxos al CSM, procurat în urmă cu trei anicu 32 de milioane de lei, bani europeni, în speranța că, odată cu noua casă, Consiliul își va schimba și „năravul”.

Față în față cu protestatarii, zeci de polițiști, cu bastoane la brâu, s-au postat pe scările Consiliului, gata să apere justiția moldovenească de cetățeni.

În curtea clădirii Consiliului domnește liniștea. Bolizi și limuzine luxoase înghesuite își așteaptă proprietarii cu robe, unii - veniți după avansări, alții - pentru a le oferi.

În sala de ședințe a CSM s-a instalat vacarmul. Cei câțiva reprezentanți ai protestatarilor care au fost lăsați să participe la ședința de alegere a lui Mihai Poalelungi își țipă indignați argumentele împotriva concursului, candidatul privește tăcut în pământ.

Xeroxul și dublele standarde

„Vă rugăm să amânați concursul. Candidatul are probleme grave de integritate”, cere avocatul Andrei Năstase, lider al Platformei „Demnitate și Adevăr”. El flutură în mână o scrisoare expediată în 2010 de Mihai Poalelungi, pe atunci judecător la CEDO, finului și șefului pazei lui Vlad Plahotniuc, Dorin Damir, prin care îi oferă consultanță cu privire la unele probleme de înregistrare a unui partid politic.

„Asta demonstrează clar că Poalelungi este omul lui Plahotniuc”, afirmă Năstase.

„O foaie xerox nu poate fi o probă”, sare în apărarea colegului de Consiliu președintele CSM, Victor Micu. „Bine că foile xerox au fost probe pentru judecătorii care au emis ordonanțe de spălare a miliardelor rusești”, i-au reproșat protestatarii veniți la ședință.Poalelungi părăsește demonstrativ sala de ședințe.

SUA, cu degetul pe rană

Trei ore mai târziu, în pofida criticilor membrei CSM Tatiana Răducanu și a îndemnului unui alt membru al Consiliului, Dumitru Visternicean, de a amâna concursul și a numi o inspecție judiciară care să verifice activitatea lui Mihai Poalelungi, pentru concurentul contestat au ridicat mâna nouă dintre cei 11 membri ai Consiliului.

Votarea s-a produs în timp ce reprezentanții protestatarilor, convinși anterior să plece, cu promisiunea de a putea reveni când se va pune la vot alegerea președintelui CSJ, se îmbrânceau cu polițiștii care au blocat intrarea în clădire. A existat doar un vot împotrivă.

„Stilul” de votare i-a indignat însă pe diplomații americani. „Ce se întâmplă la Consiliul Superior al Magistraturii? Un singur candidat din interior? Așa trebuie să arate reforma din sectorul justiției?”, s-a întrebat în timpul dezbaterilor de la CSM Ambasadorul SUA la Chișinău, James D.Pettit.

Cum se justifică membrii CSM

„Dumnealui ar trebui să vină cu astfel de replici de fiecare dată când se organizează concursuri cu un singur candidat”, a încercat să i-o pună în nas membrul CSM, Teodor Cârnaț, reprezentant al mediului universitar în Consiliu.

Colega sa din CSM, Violeta Cojocaru, drept răspuns, ne-a întrebat dacă mai cunoaștem și alte ambasade care se implică atât de direct în activitatea internă a unui stat.

„Doar dacă Federația Rusă. Este dreptul dânșilor de a comenta, dar de ce nu s-au autosesizat și acum o săptămână când de asemenea am avut un concurs cu un singur candidat, la funcția de vicepreședinte al CSJ?”, afirmă membra CSM, în a cărei opinie un concurs nu poate fi prelungit la nesfârșit doar din motiv că se înscrie un singur candidat.

Președintele CSM, Victor Micu, recunoaște că și-ar fi dorit și el să existe mai mulți candidați la funcția de președinte al CSJ, dar probabil nu dorește nimeni să își asume responsabilitatea.

„Nu există interdicții de organizare a concursului cu un singur candidat, de aceea nu puteam refuza. Cât privește acuzațiile aduse domnului Poalelungi, acestea trebuie probate. Scopul protestelor de marți a fost doar de a compromite ședința”, afirmă șeful CSM, fără a ne da un răspuns clar de ce nu a susținut ideea de numire a unei inspecții judiciare care să verifice acuzațiile lansate.

Directorul de programe juridice al „Soros-Moldova”, Victor Munteanu, a comentat scurt cele întâmplate marți la CSM: „Concurs nu a fost, iar șansele de relansare a reformelor în sistemul judecătoresc sunt sumbre”.

Fățărnicia lui Poalelungi

În aceeași zi, Cârnaț, împreună cu ceilalți membri ai CSM, a votat pentru acordarea unui grad de calificare mai înalt unuia dintre judecătorii implicați în așa-zisa „spălătorie rusească”, în „cârca” căreia Mihai Poalelungi a încercat să pună prăbușirea justiției moldovenești în topurileinternaționale.

„Eu am fost cel care am sesizat Procuratura Generală despre aceste cazuri cu implicarea judecătorilor moldoveni”, a încercat Poalelungisă adune laurii.

Judecătorul Judecătoriei sectorului Centru, Garri Bivol, a semnat, în 2013, o ordonanță privind încasarea a 640 de milioane de dolari de la un cetățean moldovean și mai multe companii rusești, în favoarea unei companii off-shore. Anterior, același magistrat a fost acuzat de implicare într-un atac raider asupra acționarilor Băncii de Economii.

„În cazul așa-zisei „spălătorii rusești” au expirat termenele de prescripție. Ordonanțele emise nu au fost contestate. Nu aveam temei să nu acceptăm acum solicitarea domnului Bivol, mai ales că nici nu îmi amintesc să fi figurat numele dumnealui în acest scandal”, a declarat, pentru Ziarul NAȚIONAL, Victor Micu.

Complicitate?

Avansarea lui Bivol a coincis cu apariția în presă a unor documente care demonstrează că CSM a știut încă din 2012 despre schema de spălare a banilor rusești prin instanțele naționale, dar nu a intervenit.

Hotărârea CSM, de care a făcut rost Ziarul NAȚIONAL, se referă la Nota informativă a Inspecţiei judiciare pe marginea acţiunilor judecătorului Judecătoriei Teleneşti, Iurie Hârbu. Sesizat de Serviciul de Informaţiişi Securitate, CSM urma să verifice circumstanțele și legalitatea acțiunilor judecătorului care a emis o ordonanță în baza actelor trase la xerox, fără a fi autentificate în modul corespunzător, privind dispunerea încasării de la un cetăţean al Republicii Moldova, în beneficiul unui off-shore, a unui împrumut de 30 000 000 de dolari.

Deși a constatat atunci că judecătorul a acționat contrar legii, CSM nu a dispus sancționarea lui, la fel ca și a celorlalți 16 judecători implicați în „spălătorie”. Iar schema de spălare a banilor a continuat să funcționeze nestingherit și în 2013, când au mai fost emise încă opt astfel de ordonanțe, care au permis legalizarea a altor 5,1 miliarde de dolari, proveniți din Rusia.

În octombrie 2014, în timpul unei întrevederi cu șeful Delegației UE în R. Moldova, PirkkaTapiola, președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, îl asigura că, urmare a depistării schemei de spălare de bani prin sistemul judecătoresc moldovenesc, a început procesul de „curățare a sistemului judecătoresc de magistraţii care au un comportament corupţionalşi comit abateri disciplinare”. Rezultatele procesului început au întârziat însă să se facă văzute.