Maia Sandu configurează noul Consiliu Național de Securitate al R. Moldova cu Anca Dragu în echipă

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat recent un decret pentru a configura noul Consiliu Național de Securitate (CNS) al țării. Anca Dragu, fostul ministru român de finanțe și în prezent guvernator al băncii centrale din Chișinău, se numără printre membrii acestui organism consultativ, responsabil cu coordonarea și monitorizarea politcilor de securitate națională.

Consiliul este prezidat de șefa statului, Maia Sandu. Funcția de secretar va fi gestionată de consilierul prezidențial pe probleme de apărare și securitate națională, Stanislav Secrieru. Din noua componență a CNS fac parte președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, precum si ministrul apărării, Anatolie Nosatîi.

Ministrul afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin, șeful Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteața, procurorul general interimar Alexandru Machidon, guvernatorul Băncii Naționale Anca Dragu și Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, completează lista membrilor Consiliului de Securitate.

Anca Dragu a fost confirmată în funcția de guvernator al Băncii Centrale a Republicii Moldova în decembrie 2023. Printre membrii desemnați se regăsesc și vicepremierul pentru integrare europeană Cristina Gherasimov, ministrul de externe Mihai Popșoi, precum și alții ca Valeriu Chiveri sau Vladislav Cojuhari.

Potrivit decretului prezidențial, Consiliul Național de Securitate își va desfășura activitatea conform Constituției, Legii privind securitatea națională și propriului regulament. De asemenea, a fost abrogat decretul din 12 septembrie 2023 care privea constituirea Consiliului Suprem de Securitate.

Proiectul de lege referitor la constituirea Consiliului Național de Securitate, elaborat de deputatul PAS Lilian Carp, a intrat în atenția publică în mai 2025. În cadrul acestuia, se propuneau competențe executive pentru acest organism în locul funcției consultative. Documentul, aprobat aproape de finalul ultimei ședințe plenare a fostei legislaturi, sugerează și sancțiuni penale pentru neexecutarea deciziilor sale, conform unui raport.