RECORD // Mere URIAŞE de aproape un kilogram, la Ocnița

POMICULTURĂ // Deși în livada sa poți vedea mere de care nici prin cap nu-ți trece că pot crește pe la noi, Valentin Chilat Cornaci se declară dezamăgit de monopolul intermediarilor în piețele agricole și de prețul mic oferit de procesatori.

A fost deputat timp de patru ani și pedagog mai bine de două decenii, iar acum spune că simte un soi de beatitudine sufletească, după ce a revenit la o pasiune mai veche – cea de a face agricultură. Spune că a ales pomicultura, pentru că atmosfera din livezi îi transmite o stare de pace și împăcare, „nu degeaba Grădina Edenului era plină de pomi roditori”. „Am reușit mereu să mă dedic acestei misiuni de a educa generații și de a fi un îndrumător, dar această pasiune a mea față de pământ era atât de adânc înrădăcinată, încât acum a izbucnit ca un vulcan din inima mea. Îmi place să încerc tot ce e nou, să pun suflet în îngrijirea livezii și să-i ofer tot ce e mai bun. Așa am ajuns să văd cu ochii mei mere neobișnuite. Puțini au auzit de ele. Este vorba de soiuri create de Institutul Pomicol din Chișinău în cooperare cu experții germani”, declară Valentin Chilat Cornaci din Bârnova, Ocnița.

Din spusele producătorului, bârnovenii au făcut ochii cât cepele când au văzut că „merele nu se mai opreau din crescut și au ajuns să fie mari ca ananașii”. Potrivit lui Valentin Chilat Cornaci, fructele demne de Cartea Recordurilor cântăresc și câte jumătate de kilogram unul. Totuși, marea „vâlvătaie” a zvonurilor despre merele uriașe ale lui nea Valentin a fost și mai puternic ațâțată anul trecut, când un măr a tras acul cântarului la peste 800 de grame. „Pe lângă faptul că ajung la dimensiuni mari, aceste mere au un gust și un parfum unic. Este o combinație inconfundabilă de măr Golden și prăsad”, a adăugat producătorul.

Sufocați de monopolul intermediarilor

Valentin Chilat Cornaci deține zece hectare de livadă, dintre care trei hectare sunt cu pomi în rod și vine la iarmaroc în capitală pentru a le vinde cu cinci lei kilogramul. Stă și câte patru zile pentru a vinde circa două tone, însă spune că deja sunt cumpărători care îl cunosc și vin să cumpere din nou merele aromate și nemaiîntâlnite. „Năpasta noastră este monopolul intermediarilor. Eu am simțit-o pe pielea mea când eram amenințat că „le stric piața”. Eu înțeleg că poți să cumperi repede de la țăran și să mai adaugi un leu-doi, dar să dublezi prețul este deja bătaie de joc. Este necesar un efort consolidat din partea tuturor instituțiilor statului, pentru ca să aibă acest intermediar un act de proveniență a mărfii, să fie clar cu cât a cumpărat de la mine și cu cât vinde el. Să avem și noi acces la piețe agricole unde să ne vindem produsele la un preț corect. Acest fenomen ar fi ușor de stârpit, dacă nu ar sta sub aripa celor care stau sus atât la nivel local, cât și central”, crede producătorul bârnovean.

„Procesatorii îmi aruncă 50 de bani pe un kilogram de mere”

A ajuns la piață „adus și de moftul Kremlinului”, spune Valentin Chilat Cornaci, după ce o mare parte din fructe le-a vândut procesatorilor. „Nu am mai văzut așa umilință de când trăiesc. Îmi aruncă 50 de bani și zic să nu caut răsfăț, că statul îmi dă compensații. Unul mă fură, iar altul trebuie să compenseze acest furt. Anul trecut ne ofereau 1,5-1,6 lei, iar anul acesta nici 50 de bani”, susține bărbatul.

Totuși, producătorul din Bârnova nu se lasă învins de aceste impedimente și dă mari șanse agriculturii, inclusiv pomiculturii. Deși embargoul rusesc și-a pus amprenta, Valentin Chilat Cornaci a pornit în explorarea a noi piețe de desfacere.

„Rușii ne-au învățat să lucrăm prost”

„Am vorbit cu un importator din Italia, dar mi-a comunicat că deja are contract cu polonezii și să revenim la acest subiect anul viitor. Și are dreptate. Noi vrem totul să fie spontan, iar pentru european este important să fie totul previzibil și planificat. Trebuie să treacă timp, să ne pregătim și să înțelegem că n-o să vină europenii să ne facă viața mai bună. Totul pornește de la noi: cum vom promova produsele, cum vom investi în aspect, în ambalaj. Iată, pentru o cutie de carton am dat 12 lei, dar nici nu găsești lăzi din cele moderne. Păi noi nu suntem capabili să producem lăzi ieftine și cu aspect european? Rușii ne-au învățat să lucrăm prost, să nu vrem să muncim eficient, în condiții civilizate”, compară fostul pedagog și deputat.

„Mărul discordiei” nu este... mărul

Valentin Chilat Cornaci nu are niciun dubiu că merele noastre pot cuceri orice consumator cu pretenții, datorită averii noastre – pământul, care face din R. Moldova o grădină cu adevărate miracole „la gust și la formă”. „Iată mărul, în condițiile actuale, chiar este văzut ca un fruct al discordiei: tensiuni între Moscova și Chișinău sau între procesatori și producători, dar până la urmă mărul nu are nicio vină. Altele sunt dedesubturile acestor discordii...”, filosofează fostul pedagog.

Apoi, își ia ochii de la un punct fixat în orizont, își îndreaptă privirea spre lădițele cu mere domnești pe care le mai are de vândut la piață și se arată hotărât să nu renunțe la pasiunea sa de a face agricultură.