Raport SIS demontează „bomba de la Cobasna”: depozitul de muniţii rusesc din Transnistria reprezintă un risc limitat, nu o ameninţare ca la Hiroshima

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, în colaborare cu Agenţia de Informaţii Militare, a elaborat un raport intitulat „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”, în care este prezentată o evaluare tehnică şi de securitate a depozitului rus de muniţii din Transnistria – rămas aici încă din perioada sovietică – în contextul în care, în spaţiul public, au circulat în ultimii ani diverse scenarii catastrofale.

Raportul include date despre stocurile de muniţii, descrie particularităţile infrastructurii de depozitare, prezintă scenariile de risc identificate şi formulează măsuri recomandate pentru gestionarea şi limitarea acestora.

Documentul a fost elaborat şi pentru a aduce clarificări legate de unele scenarii vehiculate în spaţiul public privind amploarea şi eventualele consecinţe ale unui incident la depozitul de la Cobasna, au comunicat reprezentanţii SIS.

Creat de autorităţile sovietice în anii ’40, depozitul de muniţii de la Cobasna se află în prezent sub controlul de facto al Federaţiei Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al trupelor ruse staţionate ilegal în regiunea transnistreană. Aceasta se întâmplă în pofida faptului că Moscova şi-a asumat, la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, un angajament internaţional de a-şi retrage armamentul din zonă.

De mai bine de două decenii, depozitul de muniţii de la Cobasna a fost transformat în spaţiul public într-un subiect care alimentează frica şi speculaţiile privind posibile dezastre regionale.

O EXPLOZIE CÂT CEA DE LA HIROSHIMA?

Un studiu realizat în 2005 de un grup de savanţi de la Academia de Ştiinţe a Moldovei semnala că depozitul situat în satul Cobasna, din regiunea transnistreană, prezintă riscuri majore de securitate. Potrivit acelui document, o eventuală explozie ar fi putut transforma în ruine un număr foarte mare de localităţi din Republica Moldova, de pe ambele maluri ale Nistrului, dar şi o parte din localităţile din Ucraina.

Potrivit academicianului Gheorghe Duca, care a participat la elaborarea raportului, efectele ipotetice ale detonării simultane a tuturor muniţiilor de la Cobasna ar putea fi comparate cu cele ale exploziei bombei nucleare aruncate la Hirosima în august 1945. Studiul din 2005 menţiona că un astfel de eveniment ar provoca şi un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter.

În anul 2005, când a fost redactat acel raport, cercetătorii moldoveni care au mers inclusiv în regiunea transnistreană pentru documentare au constatat că în depozitele de la Cobasna erau păstrate în jur de 20 de mii de tone de armament.

Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Alexandru Musteaţa, a respins însă, vineri, informaţiile potrivit cărora o eventuală explozie la Cobasna ar putea avea efecte comparabile cu cele ale bombei atomice de la Hiroshima. Potrivit lui Musteaţa, comparaţia din studiul din 2005 este falsă şi nu corespunde realităţii tehnice.

„Aş vrea să mă opresc asupra unei afirmaţii pe care, cu siguranţă, am auzit-o mai mulţi dintre noi: şi anume aceea că o explozie la Cobasna ar putea avea o forţă a unei bombe nucleare comparabile cu cea de la Hiroshima. Această afirmaţie provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agenţiile de presă ruseşti, care invocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scara Richter. Raportul nostru arată clar de ce această comparaţie este falsă. Ea confundă masa totală a muniţiilor depozitate cu cantitatea reală de explozibil activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15 mii de tone de TNT, de circa 1500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniţie convenţională existentă în Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real ar fi nevoie ca 1500 de bombe convenţionale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în acelaşi loc. Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic la Cobasna”, a explicat Musteaţa.

Potrivit directorului SIS, raportul prezentat vineri ajunge la concluzia că depozitul de la Cobasna reprezintă un risc, însă unul „limitat şi controlabil”.

„Nu e o ameninţare existenţială pentru regiune, aşa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic”, a dat asigurări acesta.

CÂTĂ MUNIŢIE SE AFLĂ LA COBASNA?

Conform raportului prezentat vineri, din cele aproximativ 20 000 de tone de muniţii raportate în anul 2006, la Cobasna se mai află în prezent circa 14 000 de tone. Din această cantitate totală, doar aproximativ 2.800 de tone reprezintă efectiv încărcătură explozivă.

În plus, stocurile nu sunt concentrate într-o singură construcţie, ci sunt repartizate în 42 de depozite, amplasate la distanţe de aproximativ 80-200 de metri unul faţă de altul.

Musteaţa a precizat că raportul elaborat de instituţia pe care o conduce se bazează pe informaţii din rapoarte oficiale ale misiunii OSCE, pe imagini satelitare, pe surse deschise, pe surse secrete umane, dar şi pe analiza comunicaţiilor şi a semnalelor electronice.

La rândul său, directorul Agenţiei de Informaţii Militare, Radu Cîşleanu, a explicat că, în perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22.000 de tone de muniţii au fost evacuate sau distruse. Ulterior, a menţionat Cîşleanu, procesul a fost blocat de partea rusă. Potrivit acestuia, ultimele evaluări şi vizite OSCE din acea perioadă indicau că în 2006, la Cobasna, mai erau stocate aproximativ 20.000 de tone de muniţii.

„Analiza noastră arată că în aproximativ 20 de ani, o parte din aceste stocuri a fost consumată în cadrul activităţilor de instruire şi exerciţiilor desfăşurate de trupele ruse şi de structurile de forţă separatiste. În consecinţă, estimăm că în prezent, în complex se mai află circa 14.000 de tone de muniţii. (…) Din cele aproximativ 14.000 de tone existente, estimăm că doar în jur de 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte şi muniţii de simulare, fără încărcătură explozibilă”, a spus Cîşleanu.

El a mai declarat că, în cazul proiectilelor de artilerie, încărcătura explozivă reprezintă aproximativ 14-17% din masa totală a acestora.

În cazul bombelor de aviaţie, proporţia încărcăturii explozive poate ajunge aproximativ la 30-40% din greutatea totală.

În plus, Cîşleanu a explicat încă o dată că stocurile de la Cobasna nu sunt adunate într-o singură construcţie. „Ele sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafaţă de peste un kilometru pătrat, la distanţă de aproximativ 80-200 metri una faţă de alta”, a arătat oficialul.

Această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii şi cu protecţia oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ şansa producerii unei detonări simultane a întregului depozit, a subliniat el. „Scenariul realist a unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporţii regionale. (…) Simulările noastre indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ 2 km de la epicentru. Această distanţă corespunde aproximativ distanţei dintre zona tehnică a complexului şi cea mai apropiată localitate”, a conchis Cîşleanu.