Raport SIPRI: Bugetele apărării din țările NATO, de aproape 13 ori mai mari decât bugetul militar al Rusiei

SUA, statele europene și Rusia și-au crescut bugetele în domeniul militar și pentru apărare în anul 2016, alocând cifre semnificative în această direcție în contextul unor situații regionale extrem de volatile, atât la granița estică a Uniunii Europene, dar și în focarele de conflict din Orientul Mijlociu sau presupusa amenințare nord-coreeană.

Raportul anual al Institutului Internațional de Studii pentru Pace (SIPRI) din Stockholm indică o creștere cu 5.9% a bugetului militar al Rusiei, dar și o majorare cu 2.6% pentru al doilea an consecutiv a bugetelor pentru apărare ale țărilor din Europa Occidentală. În ceea ce privește SUA, supremația sa în domeniul cheltuielilor militare nu este contestată nici în anul 2016, în pofida unei creșteri de doar 1.7%, scrie caleaeuropeana.ro.

Bugetul militar al Statelor Unite rămâne primul din lume cu 611 miliarde de dolari, urmat de China cu 215 miliarde și Rusia, care cu 69.2 miliarde de dolari alocați anul trecut a devansat Arabia Saudită, în clasamentul cheltuielilor militare.

Deși în cazul SUA creșterea bugetului militar reprezintă mai degrabă o consolidare a supremației militare, administrația Trump și-a anunțat intenția de a spori semnificativ în anii următori alocările financiare în domeniu. Într-un anunț privind bugetul SUA pentru anul 2018, Donald Trump a propus majorări semnificative pentru Pentagon – o creștere a cheltuielilor pentru apărare cu 54 de miliarde de dolari, ceea ce arată forța financiară a SUA: o astfel de creștere ar depăși bugetul total alocat de state precum Franța, Marea Britanie sau Germania și ar reprezenta peste trei sferturi din bugetul total al Rusiei. Mai mult, suma bugetelor apărării ale Chinei, Rusiei, Indiei, Franței, Marii Britanii și Germaniei nu depășesc bugetul militar al SUA.

Creșterea cu 5.9% a bugetului militar al Rusiei este generată de un context în care suplimentarea finanțării în domeniu vine pe fondul crizei economice determinate de sancțiunile economice occidentale. Cu toate acestea, regimul condus de Vladimir Putin continuă să reziste, sporindu-și inclusiv cheltuielile militare și, pe acest fond, determină țările de pe flancul estic al NATO să procedeze în consecință.

Bugetul de 69 de miliarde de dolari în domeniul apărării asumat de Moscova în 2016 a devansat Arabia Saudită la acest capitol și poziționează Rusia pe locul trei în lume, însă la mare distanță de China și de Statele Unite.

În ceea ce privește Europa, cele mai bine plasate țări europene în clasamentul bugetelor destinate apărării sunt Franța (55.7 miliarde de dolari, locul 5-6 la egalitate cu India) și Marea Britanie (48.3 miliarde, locul 7). Germania, statul de la care atât secretarul general NATO, cât și administrația SUA, așteaptă creșteri substanțiale, a alocat în 2016 o sumă de 41.1 miliarde de dolari în acest domeniu.

România a avut un buget militar în anul 2016 cifrat la 2.8 miliarde de dolari, acesta reprezentând al doilea buget pentru apărare din dimensiunea flancului estic al NATO după Polonia, care a alocat 9.3 miliarde de dolari. La începutul anului viitor situația urmează să arate diferit pentru București în contextul alocării a 2% din PIB pentru bugetul Apărării.

Cifrele publicate de SIPRI nu trebuie rezumate însă la un clasament al bugetelor, întrucât ele indică modificări semnificative de poziționare și înglobează intenții politice extrem de clare.

Creșterea bugetară a Rusiei, deși semnificativă, ea se află la mare distanță de totalul alocărilor bugetare ale țărilor UE și ale statelor europene din NATO.

În timp ce Rusia a dispus de un buget militar de 69.2 miliarde de dolari, țările europene din cadrul NATO au cheltuit în 2016 nu mai puțin de 254 de miliarde de dolari (dintre acestea 233 de miliarde fiind fonduri alocate de țări care sunt și membrii UE).

Creșterile asumate de europeni în anul 2016 sunt determinate atât de agresivitatea Rusiei, cât și de fenomenul terorist care a luat amploare în Europa. Acestor două realități le sunt atașate și viziunile politice europene de revitalizare a domeniului apărării europene imediat după referendumul din Marea Britanie, acestea fiind ulterior accelerate și de victoria lui Donald Trump în SUA care a pus la îndoială principiul apărării aliaților care nu își respectă angajamentele militare.

Mai mult decât atât, liderii europeni, deși au convenit că NATO rămâne piatra de temelie pentru apărare colectivă pe continent, au înțeles că o Europă de talie mondială are nevoie de cheltuieli pe măsură.

Citiți continuarea articolului AICI.