R. Moldova, sub TANCURI

MANIE // Demontarea monumentelor-tanc amplasate în mai multe localități din R. Moldova, în special de-a lungul frontierei cu UE, este privită de localnici drept un sacrilegiu

Gestul ministrului Apărării, Anatol Șalaru, care a decis să demonteze tancul sovietic „T-34” de pe teritoriul Brigăzii de Infanterie Motorizată „Ştefan cel Mare”, pentru ca soldații moldoveni să nu se mai formeze, educați prin simboluri militare sovietice, a provocat isterie la Moscova, dar și în localitățile din R. Moldova, „străjuite” de tancurile rusești.

Bugetele raionale se golesc anual de zeci de mii leipentru întreținerea tancurilor lui Stalin,încremenite pe postamente cocoțate pe vârfuri de deal sau în alte locuri aflate la vedere, cu țevile îndreptatespre Prut. Aceste cheltuieli nu îi deranjează însă pe localnicii care afirmă că se simt mai în siguranță sub țeava tancului.

Isteria „tancofilă” a Moscovei

„E o blasfemie!”, așa a calificat Ministerul rus de Externe decizia ministrului Apărării, Anatol Șalaru, de acum două săptămâni, de a „detrona” tancul aflat pe teritoriul Brigăzii de Infanterie Motorizată „Ştefan cel Mare”.

Reacția a venit la câteva zile, după ce presa din Rusia a abundat de articole pline de îngrijorări că puterea de la Chișinău ar putea trimite la topit toate cele zece tancuri-monumente împrăștiate prin R. Moldova.

„Acțiunile întreprinse de autoritățile moldovenești sunt cinice, având în vedere că Rusia marchează în acest an 70 de ani de la Marele Război pentru Apărarea Patriei!”, se mai arată în nota semnată de Serghei Lavrov. Șeful diplomației ruse și-a exprimat speranța că, pe fondul protestelor de la Chișinău, autorităţilemoldoveneşti vor da dovadă de maturitate politică, pentru a nu tensiona relațiile cu Moscova.

Tancurile, la cultură

Primarul de Bălți, rusofilul RenatoUsatîi, a fost și mai dur, amenințându-l pe Șalaru că, dacă se va atinge de tancul de la Bălți, nu este exclus ca și tancul de pe postament să deschidă focul. „Nu ştiu cât se va menţine în funcţieŞalaru, dar tancul de la Bălţi va sta veşnic”, a punctat Usatîi.

Ministrul Apărării a lăsat să se înțeleagă că mingea s-ar afla însă pe terenul Ministerului Culturii, la balanța căruia se află mașinăriile de război.

„Inițiativa poate veni atât de la Ministerul Culturii, cât și de la autoritățile locale, la balanța cărora se află tancurile. Astăzi, acestea nu au statut protejat, nu sunt monumente. Doar că, cred eu, inițiativa de demontare ar trebui să vină de la populație, urmare a conștientizării faptului că acestea reprezintă simboluri de propagandă”, explică directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță.

Țeava de la porțile UE

Instalate, majoritatea, în urmă cu 46 de ani, mașinile morții sunt„înșurubate” deopotrivă în inimile bătrânilor și tinerilor din satele și orașele cărora li s-au urcat în cârcă.

La Leușeni, chiar la poarta de intrare în R. Moldova dinspre Uniunea Europeană, un cogeamite tanc, cocoțat pe un postament din vârful dealului, țintește spre malul drept al Prutului. Pentru siguranța „moaștelor” sovietice de la Leușeni, procurate cu peste 120 de mii de ruble în 1969 și renovate cu două milioane de lei în vara anului 2009, Consiliul raional Hâncești a angajat chiar și un paznic, plătit lunar cu 1500 de lei. În 2014, după ce pe postamentul tancului a scris cineva cuvântul „România”, autoritățile raionale au găsit un nou pretext pentru a renovamonumentul, cheltuind alte zece mii de lei.

„Ne străduim să păstrăm curățenie în acel loc, pentru că la tanc vine multă lume, turiști, localnici. Monumentul e bun. Oamenii țin la el. Pe timpul comuniștilor, se acorda o finanțare mai mare monumentului, dar acum sumele au scăzut”, ne explică primarul satului Nemțeni, Gheorghe Filipschi, de ce a transmis, în urmă cu doi ani, tancul de la Leușeni în grija Consiliului raional Hâncești.

Primarul din Nemțeni recunoaște că astăzi, în contextul apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană, „tancul de la Leușeni nu se prea încadrează la frontieră cu România”.Primarul din Leușeni, Octavian Buță, și președintele raionului Hâncești, Ghenadie Buza, susțin însă într-o voce că tancul trebuie să rămână la locul lui.

„Țeava tancului nu sperie pe nimeni. Istoria nu trebuie uitată”, afirmă Buță. „În spatele acestui tanc sunt suflete. Sunt strămoși de-ai noștri morți în războiul împotriva fasciștilor. Nu e corect să călcăm în picioare trecutul. Trebuie să luăm ceea ce e mai bun de la orice sistem”, încearcă să ne convingă Buza, întrebat dacă nu crede că ar fi mai potrivit ca monumentul să fie strămutat la un muzeu al simbolurilor sovietice.

Inițiativă eșuată la Mingir

Aceeași îndârjire am întâlnit-o și în satul Cinișeuți, Rezina. Aici, localnicii și-au dorit atât de mult un tanc, încât au pus mână de la mână pentru a cumpăra unul, în urmă cu 32 de ani.

„Ținem mult la el. Este un monument îngrijit. Consiliul raional investește în reparația lui. În urmă cu doi ani, s-a făcut și o reparație capitală la Memorialul „Nemurirea”, unde se află tancul. Anterior, am avut bani alocați pentru un om care să îngrijească de monument, dar acum se alocă bani pentru reparații cosmetice în preajma zilei de 9 mai”, ne spune primarul satului Cinișeuți, Mariana Corcevoi, invitându-ne să vedem monumentul care reprezintă mândria sătenilor.

„Cum să renunțăm la tanc? El ne înfrumusețează satul. Cu tancul ne simțim mai în siguranță, mai ales în aceste zile, când vedem ce se întâmplă în Ucraina”, ne spune îngrijorată o locuitoare din Cinișeuți.

Acum patru ani, R. Moldova era cât pe ce să se mai pricopsească cu încă un tanc, la Mingir, Hâncești. Inițiativa de a ridica un monument cu țeavă în memoria localnicilor căzuți în războiul din Afganistan a venit din partea foștilor luptători care locuiesc în Mingir. Propunerea a fost susținută de primarul de atunci, Haralambie Lazăr. A fost ridicat postamentul, a fost procurat și tancul, dar pe soclu nu a mai urcat. „S-a opus consiliul local”, afirmă actualul primar, Ilie Chițanu.

Corneștenii s-au săturat de tanc

Satul Cornești din Ungheni este singura localitate gata să renunțe la monumentul de propagandă. „Dacă vine cineva să îl ia, noi îl dăm cu mare plăcere. De tanc nu mai îngrijește nimeni de mulți ani. Localnicii spun că mașina le trezește amintiri triste, mai ales celor care au avut de suferit de pe urma războiului. Acest monument trebuie scos. R. Moldova este o țară a păcii. Nu avem noi nevoie de astfel de monumente”, ne spune primărița localității, Vera Buga.

La Cornești nu au mai rămas decât doi veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial, dar nici aceștia nu văd rostul tancului, devenit loc de joacă pentru copiii din localitate.

„Mai bine l-ar lua la muzeu. Cred că propunerea făcută de ministrul Apărării este una foarte bună”, mai spune primărița.

Debranșarea de la simbolurile sovietice, recomandată

Experții susțin că Republica Moldova, care a aderat la Consiliul Europei în 1996, și-a asumat în această calitate un șir de angajamente cu privire la demontarea moștenirii regimului totalitar comunist de ocupație. Ulterior, și APCE a recomandat statelor membre, inclusiv R. Moldova, să retragă din uz şi din circulaţie toate materialele de propagandă vizuală cu caracter ideologic comunist, vizate fiind şi monumentele cu caracter militar omagial.

Tancuri și tunuri sovietice pe postamente au fost și în Estonia, Lituania și Letonia. În Lituania, la iniţiativa omului de afaceri ViliumasMalinauskas, vestigiile epocii sovietice au fost demontate, adunate şi expuse într-un muzeu privat, unde mii de vizitatori străini vin să-i vadă, contra plată, pe Stalin, Lenin şi alte mostre ale bolşevismului. Muzeul a devenit chiar o afacere de milioane pentru acest lituanian care a extins-o și în Ungaria.