R. Moldova, în CRIZĂ de refugiați: Puțini imigranți au CURAJUL să rămână la noi

EMIGRANȚI // În fuga lor din calea morții, sute de refugiați din Siria și Afganistan tranzitează R. Moldova, doar puțini au curajul să rămână

În timp ce statele Uniunii Europene iau măsuri radicale pentru a putea ține piept valului de emigranți care „inundă” Europa în ultimele luni, în Centrul de cazare a refugiaților din Chișinău suflă vântul.

Din cele 250 de locuri disponibile în căminul amenajat la standarde europene, astăzi sunt ocupate doar 27 de camere. „În R. Moldova e criză de refugiați”, glumește paznicul centrului.

Un azil fără refugiați

Marți, la ora 10.30, când am ajuns la Centrul de cazare a refugiaților din orășelul Aeroportului, în parcul din curte și pe coridoarele căminului nu era nici țipenie de om. „Câțiva dintre străinii care au solicitat azil în R. Moldova se află la ore, restul încă dorm după petrecerile de noapte”, ne-a explicat Angela, femeia de la pază, tot ea singurul angajat al centrului care poate comunica în engleză cu refugiații.

Pe MasuNaibi l-am găsit încă în pat. Tânărul de 19 de ani este cel mai „proaspăt” locatar al Centrului. A fugit din Afganistan pentru a avea o viață mai bună. De când a ajuns în R. Moldova, Masu zice că își regretă „dezertarea”.

„Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar Afganistanul este o țară mult mai bogată decât R. Moldova. Acolo eu duceam o viață îndestulată. De n-ar fi fost războiul…”, oftează tânărul.

Copilăria cu automatul în mână

Acasă, în Logar (una din cele 34 de provincii ale Afganistanului – n.r.), familia lui Masu deține o fermă. Din cauza războiului, însă, lucrurile au prins a merge mai prost și tânărul, împreună cu tatăl său, au plecat în Kabul, capitala Afganistanului.

„Am mers acolo la o școală bună și am studiat engleza. Când aveam 12 ani, a trebuit să mă angajez la muncă. Am lucrat în calitate de bodyguard pentru o companie americană”, ne povestește băiatul, arătându-ne și câteva poze în care el, un copil de 13 ani, cu fața încruntată și un automat enorm în spate, stă alături de niște domni îmbrăcați la patru ace. A învățat să tragă pe când avea doar cinci ani.

Masu spune că era foarte mulțumit de serviciul său. Câștiga lunar până la două mii de dolari. „Totul s-a sfârșit într-o singură seară, când tatăl meu a primit un telefon de la un lider al talibanilor care i-a spus că, dacă eu nu voi începe să-i omor pe americani, mă vor ucide ei pe mine și toată familia noastră. Eu mai am trei frați și surori”, spune băiatul cu voce tremurândă. Din acel moment, Masu a prins a aduna bani pentru a fugi din țară.

„În R. Moldova mor de sute de ori pe zi”

Călătoria până în R. Moldova l-a costat, zice el, 12 mii de dolari. „Două mii - pentru documente false, două mii - pentru viză în Rusia, alte câteva mii - ca să trec ilegal hotarul în Ucraina, iar acolo, ajutat de un verișor de-al meu, am găsit o călăuză care urma să mă ajute să ajung în România. Voiam să plec mai departe, la prietenii mei din Germania. Dar iată-mă aici, în acest centru din cea mai săracă țară din Europa ”, face el haz de propriul necaz. Masu a fost prins la punctul de trecere a frontierei de la Cahul. S-a întâmplat cu o lună în urmă.

Astăzi, băiatul este decis să se întoarcă acasă. „Știu că există riscul să fiu ucis, dar în Afganistan aș muri o singură dată, iar aici mor de sute de ori pe zi. Nu am nicio perspectivă. Primesc o indemnizație de 50 de dolari. Nu îmi pot găsi de lucru. Eu sunt tânăr, vreau să-mi trăiesc viața din plin”, își evaluează el perspectivele.

R. Moldova, zonă de tranzit

Masu se află în așteptarea actelor de muncă în R. Moldova. Acestea îi vor servi drept justificare pentru plecarea din Afganistan. „Dacă aș fi deportat, aș fi luat deodată la întrebări, de ce am fugit și, atunci, nici eu, nici părinții mei nu am avea nicio scăpare”, ne explică el.

„Trăim ca moldovenii”

NistriFrihcu soțul și cele trei fiice ale lor au fugit de bombele și teroarea din Damasc, Siria, cu trei ani în urmă.

„Ne-am hotărât atunci când peste școala fiicei mai mari, Alaa, au căzut mai multe obuze. Am crezut că îmi pierd copilul și am fugit cu inima la gură după ea”, își amintește femeia cu groază, strângându-și la piept fetița care tocmai a venit de la liceul din satul Mereni, raionul Anenii Noi, unde a mers la școală de îndată ce familia sa a fost cazată într-o casă-hotel din localitate, construită special pentru refugiați.

oțul ei a ales R. Moldova. Nistri nu știe motivul, dar spune că este încântată de alegerea lui. „Aici e liniște. Nu e gălăgie și război. Natura e frumoasă. Copiilor le place. Nu prea stăm bine cu banii, pentru că doar soțul meu lucrează, bucătar la un local care prepară kebab. În Siria aveam propriul restaurantși trăiam pe picior mai larg. Aici trăim ca moldovenii”, înșiră ea avantajele și dezavantajele țării care i-a găzduit familia.

Vânați de regimul lui Bashar al-Assad

Cea mai mare bucurie a femeii este că familia ei e vie, mai ales că regimul Bashar al-Assad a pornit vânătoarea împotriva membrilor familiei ei.

„Totul e din cauza fratelui meu mai mare. El e un aprig luptător împotriva regimului. Nu a fost interesat de politică până acum câțiva ani, când, din cauză că a mers la înmormântarea unui vecin, ucis de regimul președintelui nostru, a fost arestat și bătut cu cruzime timp de trei luni. A ajuns acasă în patru labe, desfigurat. Din cauza lui, nu demult l-au împușcat pe fratele meu mai mic. La început l-au capturat și au amenințat că îl omoară dacă fratele mai mare nu se predă. El nu a venit și l-au împușcat pe cel mai mic. Soția lui a rămas văduvă cu doi copii. A trebuit să se mărite repede pentru a nu fi ucisă și ea cu micuții. La noi, când unul din familie are probleme, năpasta vine peste toți”, ne povestește Nisri drama familiei ei.

Nu trece zi ca ea să nu vorbească cu cele două cumnate ale ei. Și-ar dori enorm să le poată aduce în R. Moldova, dar toate mișcările lor sunt supravegheate acolo și nimeni nu vrea să riște să le ajute.

„Nu putem să ne lăsăm copiii să moară”

Alaa tânjește însă după casă. Fetița de 12 ani, care a învățat să vorbească românește în doar două luni, iar acum aduce acasă diplome de la concursurile din liceu, spune că îi lipsesc prietenii și verișorii din Damasc.

„Urmărim zilnic știrile cu sirienii care vin pe mare. Mulți mor. Noi fugim de președintele nostru și de mafia lui. Nu vrem să ocupăm Europa. Nu am venit să aducem războiul. Cei care vor sânge, rămân acolo. Noi vrem o șansă pentru a trăi. Nu putem să ne lăsăm copiii să moară. Dar să știți că fiecare sirian visează să revină acasă. Când se va sfârși războiul, vom pleca cu toții”, ne asigură mama fetiței, privind cu nostalgie o poză cu familia ei, fericită, în curtea casei din Damasc.

Ecaterina Silvestru, șefa Direcției refugiați din cadrul Biroului de Migrație și Azil:

„Chiar dacă numărul de cereri de azil politic în R. Moldova a crescut în ultimul an, nu putem vorbi despre cifre alarmante. Nu ne paște pericolul de a ne fi impuse niște cote obligatorii de refugiați. Cu toate acestea, am început deja lucrări de pregătire pentru cazuri excepționale, în care R. Moldova s-ar putea trezi cu un aflux de imigranți la hotar. Calculele noastre arată că o zi de aflare a unui solicitant de azil politic în R. Moldova costă cel puțin 241 de lei. Anul acesta, în primele opt luni au fost depuse 230 de cereri de azil. Cei mai mulți dintre cei care au decis să se refugieze în republica noastră au mai fost pe aici, fie la studii, fie că sunt căsătoriți cu moldovence. Aceștia solicită să fie asigurați cu spațiu locativ doar în cazuri rare, trăind pe propria socoteală”.

UE zdruncinată de refugiați

Peste jumătate de milion de imigranți au ajuns, de la începutul acestui an, în Europa, traversând Mare Mediterană. Cei mai mulți dintre aceștia s-au îndreptat spre Germania, Franța și Spania, țări în care își doresc să ajungă pentru alocațiile generoase acordate refugiaților, condițiile de trai și locurile de muncă bine plătite.

Din cauza afluxului mare de imigranți, mai multe state au decis să își închidă hotarele. Ungaria a recurs la acțiuni radicale, construind un gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei.

Marțea aceasta, miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat un proiect privind distribuirea a încă 120000 de refugiaţi. Cei mai mulți dintre aceștia vor merge în Germania (31443) și Franța (24031). România va primi spre relocare, în total, 4837 de refugiați.

Mai multe state se opun cotelor obligatorii stabilite, provocând tensiuni în interiorul UE.

Ţări precum Austria şi Germania au propus sancţionarea statelor central şi est-europene care se opun cotelor privind primirea refugiaţilor. Presa a scris că statele care nu vor accepta cotele ar urma să achite câte 6500 de euro pentru fiecare imigrant refuzat. Pe de altă parte, ţările care vor primi imigranţi ar urma să beneficieze de câte 6000 de euro pentru fiecare persoană.

Potrivit Eurostal, cei mai mulți dintre refugiații care cer azil politic în UE provin din Afganistan, Irak, Albania și Siria.Aproximativ 3 000 de imigranţi au murit pe mare, în timp ce încercau să ajungă în Europa cu ambarcaţiuni supraaglomerate, operate de traficanţi de persoane. Imaginile cu un băiețel de patru ani înecat, găsit pe un mal în Turcia unde l-au dus valurile, au făcut înconjurul lumii. Pentru un singur loc pe aceste bărci gonflabile, refugiații achită câte 10000 de euro.

Sirienii, cei mai numeroși refugiați în R. Moldova

Datele statistice al Poliției de Frontieră arată că R. Moldova este mai degrabă țară de tranzit pentru imigranți.

În ultimele șase luni ale anului curent, în republică au intrat 466 de sirieni, afgani și irakieni și au ieșit 497, inclusiv unii care erau de mai demult aici.

Astăzi, în R. Moldova se află 216 sirieni, 158 de ucraineni, 23 de afgani și 26 de irakieni cu statut de refugiați.


***
R. Moldova are capacitatea de a găzdui 450 de imigranți. În cazuri de forță majoră, autoritățile afirmă că această cotă ar putea fi mărită.

***
Un refugiat care primește azil în R. Moldova beneficiază de o alocație lunară de 635 de lei sau 28 de euro. În Germania, alocația este de 400 de euro, iar în Franța - de 343 de euro.
***

Cei mai mulți dintre refugiații care au cerut azil în R. Moldova sunt ucraineni, urmați de sirieni. Refugiații cu azil în R. Moldova beneficiază de dreptul la un loc de trai, de dreptul la muncă și de dreptul de a studia limba română și a însuși o profesie.