Procurorul din R. Moldova care a ajuns în „TOP 50 cei mai influenți politicieni”, datorită „esenței politice” a dosarului pe care îl instrumentează

Fostul ministru al Educației, Maia Sandu, și liderul Partidului Platformei „DA”, Andrei Năstase, sunt primii în TOP 50 cei mai influenți politicieni din R. Moldova, realizat de Centrul de Cercetări Strategice şi Consultanţă Politică Politicon, pentru perioada ianuarie-martie 2016.

TOP 50 este condus de reprezentanții opoziției, indiferent dacă este parlamentară sau extraparlamentară, de dreapta sau de stânga: Maia Sandu – 1; Andrei Năstase – 2; Igor Dodon – 3; Renato Usatîi – 5 și Ion Sturza – 7.

Clasamentul primelor zece poziții mai este completat de reprezentații Partidului Democrat din Moldova, primul dintre ei fiind spicherul Andrian Candu (4), urmat de informalul Vladimir Plahotniuc (8) și prim-ministrul Pavel Filip (9). Din primii zece mai fac parte șeful statului Nicolae Timofti (6) și președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase (10).

Este de remarcat în TOP 50 căderea reprezentanților celuilalt partid de guvernare – PL – primul dintre ei clasându-se Valeriu Munteanu (13-15), urmat de Dorin Chirtoacă (17-20), Anatol Șalaru (26) și Mihai Ghimpu (27-28).

Reprezentanții opoziției parlamentare se clasează mai bine în TOP 50 decât cei ai puterii: Vladimir Voronin (12), Elena Bodnarenco (13-15), Vadim Pistrinciuc (16), Tudor Deliu (18-20), Oazu Nantoi (22), Iurie Leancă (24), Liliana Palihovici (27-28), Maria Ciobanu (31), Valeriu Streleț (33-34), Ion Ceban (35-36), Chiril Lucinschi (43-44) și Iurie Țap (45).

În TOP 50 sunt prezenți mai mulți reprezentanți ai Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, ceea ce scoate în evidență spiritul protestatar din societate. De asemenea, poate fi remarcată prezența în TOP 50 a procurorului Adriana Bețișor (38-39), fapt explicat prin conotația și esența politică a dosarului lui Vlad Filat, spun autorii clasamentului.

„TOP 10 partide relevă aceeași necesitate de schimbare pe care o așteaptă societatea moldovenească. Previzibil, primul loc este ocupat de actualul partid-sistem – PDM – care, pe moment, este preocupat de construcția verticalei puterii politice în Republica Moldova. Următoarele trei locuri în TOP 10 sunt ocupate de principale partide protestatare din ultimele luni – Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Socialiștilor și Partidul Nostru. Acest fapt demonstrează, o dată în plus, decepția din societate față de fostele partide de la conducere și așteptarea unei infuzii de forțe politice noi”, precizează experții de le Politicon.

Potrivit acelorași surse, tocmai al 5-lea se clasează celalalt partid al guvernării – PL –, care mai degrabă este o anexă a puterii politice, decât un partid de guvernare în sensul adevărat al cuvântului. Locurile 6, 7 și 8 sunt ocupate de trei partide parlamentare – PLDM, PCRM și PPEM. „Liberal-democrații și comuniștii, după perioadele de glorie ale guvernării, sunt în cădere liberă, trecând prin momente dificile, iar evoluția popularilor moldoveni mai degrabă denotă lipsa unei perspective politice de a deveni forță politică veritabilă”, precizează Politicon.

Încheie TOP 10 partidele PNL și Partidul „Casa Noastră – Moldova”. Național-liberalii sunt ocupanții tradițional ai părții inferioare a TOP 10, în special în contextul ascensiunii mișcării unioniste în R. Moldova. Intrarea pentru prima dată a Partidului „Casa Noastră – Moldova” în TOP 10 poate fi explicată prin rezonanța publică pe care a avut-o (și o are) dosarul politic al așa-numitului grup Petrenco.

La realizarea topurilor pentru lunile ianuarie-martie curent au participat 25 de experţi. Fiecare expert a apreciat politicienii şi partidele, din lista prezentată, cu o notă de la 1 la 10 (1 – nota minimă şi 10 – nota maximă).