Prezența submarinelor rusești în Marea Baltică devine rutină pentru marina suedeză: Un nou submarin Kilo construit anual de Moscova atenționează Suedia asupra riscurilor emergente din regiune

Marina suedeză întâlnește submarine rusești în Marea Baltică „aproape săptămânal”, a declarat șeful operațiunilor sale. Aceasta se pregătește pentru o posibilă creștere a prezenței acestora în cazul unui armistițiu sau al unei încetări a focului în războiul din Ucraina.

Căpitanul Marko Petkovic a subliniat că Moscova „își consolidează continuu” prezența navală în regiune. Observarea navelor sale a devenit o parte obișnuită a vieții marinei suedeze. Fenomenul este „foarte frecvent”, iar în ultimii ani numărul observațiilor a crescut. Regiunea Mării Baltice se confruntă cu o serie tip in crestere de amenințări, inclusiv atacuri hibride suspectate de la drone, presupus sabotaj asupra infrastructurii subacvatice și un flux constant de petroliere vechi, parte din flota fantomă care transportă țiței rus.

Luna trecută, oficialitățile britanice au raportat că o navă spion rusă a intrat în apele teritoriale britanice și a direcționat lasere spre piloții lor militari. S-a avertizat că Marea Britanie se confruntă cu noi tipuri de amenințări din partea unor state ostile. Recent, Suedia a găzduit un exercițiu NATO de luptă antisubmarină, Playbook Merlin 25, la care au participat țări ca Suedia, Germania, Franța și SUA.

Marea Baltică, cu peisajul său subacvatic deluros, face dificilă detectarea submarinelor, deoarece acestea se pot ascunde cu ușurință, explică Petkovic. Rusia își sporește capacitățile, construind un submarin din clasa Kilo anual în Sankt Petersburg; și Kaliningrad. Acesta a spus că „programul de modernizare” al Rusiei reprezintă o amenințare constantă.

Petkovic a afirmat că după un eventual armistițiu sau încetare a focului în Ucraina, se estimează că Rusia va continua să își întărească prezența. Astfel, marina suedeză trebuie să rămână vigilentă și să se concentreze pe situația generală. În plus, flota ascunsă a Rusiei, formată din petroliere sub pavilion civil, reprezintă o problemă potențială, acestea putând fi folosite pentru lansarea de drone.

Peisajul subacvatic complex - incluzând vizibilitatea redusă, salinitatea și temperatura - face infrastructura subacvatică vulnerabilă în țările baltice, un aspect critic pentru Suedia, Norvegia, Finlanda, Estonia și Lituania, care depind complet de liniile maritime pentru comunicare și susținerea societății lor.

Vigilența sporită a NATO are totuși un impact semnificativ. De când operațiunea Baltic Sentry a fost lansată în ianuarie, „nu am înregistrat niciun incident legat de cabluri în această regiune”, a spus Petkovic. El a concluzionat că „alianța funcționează, există coeziune” și că „ne unim forțele împotriva unei amenințări specifice”. Operațiunea Baltic Sentry a demonstrat acest lucru, sensibilizând flota comercială cu privire la nevoia de a naviga cu prudență în apele regionale.