Presa anului 1989 // DEȘTEPTAREA pe hârtie

Arhivă // Presa din Moldova mergea, în august 1989, pas la pas cu deciziile Sovietului Suprem al RSSM și evenimentele din centrul Chișinăului, în timp ce ziarele de la Moscova transmiteau date meteo și se pregăteau de începutul anului școlar

Evenimentele din luna august 1989 au prins presa din Moldova cu inscripția pe frontispiciu: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”, tipărită cu litere chirilice (excepție făcând „Glasul” și „Literatura și Arta”, ultimul a început să se tipărească în alfabetul latin din 27 iulie 1989 – n.r.), și publicând la unison toate declarațiile și deciziile Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească de pe prima până la ultima pagină. Ulterior, oamenii au ajuns să decupeze literele alfabetului latin din ziare pentru a învăța să scrie și să citească în limba română cu caractere latine.

Luna paradoxurilor în presă

Într-o lună, ca la un semn, presa de aici, la trei copeici bucata, a trecut atunci, în anul 1989, de la titluri precum „Partidul și Comsomolul” („Moldova Socialistă”, ediția din 20 august, de exemplu), „Astăzi se împlinesc 45 de ani de la eliberarea Moldovei de sub jugul româno-fascist” la generice „Limba ni-i reazem și tezaur” sau titluri precum „Înseninată zi a demnității”, „Ora basarabenilor”, „Revenire la origini” sau „Renașterea continuă”.

Ziarul „Viața Satului” scria, încă în ediția din 27 iulie 1989, că „evenimentele din ultimul timp, grevele, conflictele naționale care izbucnesc, când într-o regiune, când în alta, demonstrează că restructurarea în țara noastră trece printr-o perioadă acută și dificilă”.

Pe 22 august, același ziar a publicat, în chirilică, un proiect de lege „cu privire la statutul limbii de stat a RSS Moldovenești”, în care se propuneaca art. 70 din Constituția RSSM să fie completat în felul următor: „Limba de stat a RSSM este limba moldovenească care (cacofonia le aparține – n.r.) e folosită în viața politică, economică, socială și culturală și se folosește pe baza grafiei latine”.

Legislația lingvistică de la sesiunea a 13-a (!)

Iar pe 29 august anunța că „azi, la Chișinău, își va începe lucrările sesiunea a 13-a a Sovietului Suprem al RSSM care va examina proiectele legilor RSSM «cu privire la statutul limbii de stat a RSSM», «cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM», «cu privire la revenirea limbii moldovenești la grafia latină»”, publicând și textele acestor documente.

De altfel, aceste trei proiecte au fost publicate în toată presa de atunci.

Un alt ziar, „Tinerimea Moldovei”,publica, pe 29 august 1989, un reportaj de la prima Mare Adunare Națională în cadrul căreia s-a cerut altă limbă de stat și alfabet latin, cu titlul „Sărbătoare a sufletului”. „Poate că peste ani va deveni o zi de sărbătoare, de închinare luminii și demnității această zi de 27 august 1989, cine știe. Deocamdată, însuși cerul o mirui dis-de-dimineață cu ozonul unei ploi fără fulgere, fără tunete, dând rând apoi soarelui să binecuvânteze marea de popor”, scriau patetic reporterii publicației.

Înlăturarea „deformărilor”

Același text cu același titlu este publicat, pe 31 august, și de către „Moldova Socialistă”. Tot în acest număr, deputatul de atunci Ivan Calin, ulterior deputat comunist în Parlamentul R. Moldova, anunța că cele trei legi cu privire la limbă „vor fi adoptate astăzi”, fapt care „va constitui un aport însemnat la înlăturarea deformărilor din trecut”.

„Moldova Socialistă” mai scria atunci despre mai multe greve de la întreprinderi care se opuneau adoptării noii legislații lingvistice, dar ziarul accentuează că inițiativa aparține, de cele mai multe ori, „conducerilor rusofone”. Într-un interviu cu un muncitor de la Uzina de Tractoare din Chișinău, dar cu funcție în unicul partid de atunci, Ion Morari este întrebat: „Care este părerea colectivului cu privire la acest document?”. Muncitorul răspunde: „Că există încă dreptate. Poporul moldovenesc își întoarce ceea ce a pierdut”.

Iar ideea scriitorului Ion Druță „S-alegem grâul de neghină”, spusă la microfon în fața mulțimii, a dat titlul unui reportaj de la evenimentele din Piață.

„Mișcare de mase imensă de oameni”

Pe de altă parte, „Literatura și Arta” a început să publice încă de la începutul lunii august „Norme de ortografie și ortoepie”, iar în ediția de pe 17 august, pe prima pagină „trona” deja „Limba noastră cea română”. E adevărat că pe frontispiciu mai „staționa” sloganul cu proletarii, dar mai jos era deja celebrul portret al lui Mihai Eminescu sub forma unui pom. Versurile lui Grigore Vieru: „Sărut vatra și-al ei nume/ Care veșnic ne adună/ Vatra ce-a născut pe lume/ Limba noastră cea română”, întregeau mesajul pe care voia să-l transmită publicația.

În ediția din 31 august 1989, „Literatura și Arta” a reflectat Marea Adunare Națională din 27 august într-un reportaj cu titlul „Ora astrală a neamului”. Actualul deputat liberal Boris Vieru scria atunci: „Nimic mai măreț și mai înălțător nu le-a fost dat ochilor noștri să vadă decât această mișcare de mase imensă de oameni, nimic mai curat și mai cutremurător de conștiință decât această curgere nesfârșită a neamului…”.

„Ziua ce va lumina un veac”

Literatura și Arta” din 31 august 1989 publică și hotărârea adoptată la Marea Adunare Națională privind solicitarea de a adopta o nouă limbă de stat și trecerea la alfabetul latin cu titlul „Ziua ce va lumina un veac”.

În acele zile, când Moldova fierbea, ziarul „Pravda” de la Moscova, de exemplu, publica pe 27 august date despre starea vremii în Moldova și în alte țări deja post-sovietice, iar pe 31 august titra pe prima pagină: „Mâine, la școală!”.