Premiul Nobel pentru Chimie 2024, acordat pentru descifrarea „codului proteinelor”

Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a decis, miercuri, să acorde Premiul Nobel pentru Chimie pe 2024 lui David Baker „pentru designul computaţional al proteinelor” şi lui Demis Hassabis şi John M. Jumper pentru „predicţia structurii proteinelor”.

Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe, a făcut anunţul. Potrivit Comitetului Nobel, premiul pentru Chimie 2024 se referă la proteine, instrumentele chimice ingenioase ale vieţii, informează News.ro.

David Baker a reuşit performanţa aproape imposibilă de a construi tipuri complet noi de proteine.

Demis Hassabis şi John Jumper au dezvoltat un model AI pentru a rezolva o problemă veche de 50 de ani: predicţia structurilor complexe ale proteinelor. Aceste descoperiri au un potenţial enorm.

Ce sunt proteinele

Diversitatea vieţii atestă capacitatea uimitoare a proteinelor ca instrumente chimice. Acestea controlează şi conduc toate reacţiile chimice care, împreună, stau la baza vieţii. Proteinele funcţionează, de asemenea, ca hormoni, substanţe semnal, anticorpi şi elemente constitutive ale diferitelor ţesuturi, se arată în comunicatul Comitetului Nobel.

Proteinele sunt formate, în general, din 20 de aminoacizi diferiţi, care pot fi descrişi ca elemente de bază ale vieţii. În 2003, David Baker a reuşit să utilizeze aceste blocuri pentru a concepe o nouă proteină care nu seamănă cu nicio altă proteină.

De atunci, grupul său de cercetare a produs una după alta creaţii imaginative de proteine, inclusiv proteine care pot fi utilizate ca produse farmaceutice, vaccinuri, nanomateriale şi senzori minusculi.

Ce este modelul AI numit AlphaFold2

A doua descoperire se referă la prezicerea structurilor proteinelor. În proteine, aminoacizii sunt legaţi între ei în şiruri lungi care se pliază pentru a forma o structură tridimensională, care este decisivă pentru funcţia proteinei.

Încă din anii 1970, cercetătorii au încercat să prezică structurile proteinelor pornind de la secvenţele de aminoacizi, dar acest lucru a fost de notorietate dificil. Cu toate acestea, acum patru ani, a avut loc o descoperire uimitoare.

În 2020, Demis Hassabis şi John Jumper au prezentat un model AI numit AlphaFold2. Cu ajutorul acestuia, au reuşit să prezică structura practic a tuturor celor 200 de milioane de proteine pe care cercetătorii le-au identificat.

De la descoperirea lor, AlphaFold2 a fost utilizat de peste două milioane de persoane din 190 de ţări. Printre multitudinea de aplicaţii ştiinţifice, cercetătorii pot acum să înţeleagă mai bine rezistenţa la antibiotice şi să creeze imagini ale enzimelor care pot descompune plasticul.

Viaţa nu ar putea exista fără proteine. Faptul că acum putem prezice structurile proteinelor şi ne putem proiecta propriile proteine reprezintă cel mai mare beneficiu pentru omenire.

Cine a mai câștigat Premiul Nobel pentru Chimie

Anul trecut, Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov au fost răsplătiţi „pentru descoperirea şi sinteza punctelor cuantice”. Chimia a fost cea mai importantă ştiinţă pentru activitatea lui Alfred Nobel. Dezvoltarea invenţiilor sale, precum şi procesele industriale pe care le-a folosit s-au bazat pe cunoştinţe chimice.

Chimia a fost cel de-al doilea domeniu pe care Nobel l-a menţionat în testamentul său.

*115 premii Nobel pentru Chimie au fost decernate din 1901 până în prezent pentru 194 de laureaţi;
*25 de premii în Chimie au fost împărţite de doi laureaţi;
*8 femei au primit premiul pentru Chimie până în prezent; Frederick Sanger şi Barry Sharpless au primit premiul pentru Chimie de două ori;
*35 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat în Chimie din istorie, Frédéric Joliot, care a primit premiul Nobel în 1935;
*97 de ani a fost vârsta celui mai în vârstă laureat în Chimie, şi cel mai în vârstă laureat din istorie, John B. Goodenough.

Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat, joi, de Academia Suedeză, urmat vineri de Nobelul pentru Pace iar cel pentru Ştiinţe Economice luni, 14 octombrie.