„PORTRETUL” femeilor din R. Moldova: Se căsătoresc mai devreme, sunt mai instruite, dar primesc salarii mai mici decât bărbații

Aproape 52% din populația R. Moldova sunt femei, acestea se căsătoresc mai devreme decât bărbații, au un grad mai înalt de instruire, lucrează mai mult în sfera serviciilor, dar sunt angajate mai puțin și primesc salarii mai mici decât bărbații.

Biroul Național de Statistică a „desenat”, cu ocazia zilei de 8 martie, portretul statistic al femeilor din R. Moldova, potrivit căruia speranța de viață la femei este mai mare decât a bărbaților. Acestea trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 8 ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 75,5 ani pentru femei şi 67,5 ani în cazul bărbaţilor.

Femeile se căsătoresc mai timpuriu decât bărbaţii

Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 25,4 ani, iar la bărbaţi de 28 de ani. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2015 aparţin grupei de vârstă 25-29 de ani (45,9%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vârsta de 20-24 de ani (51,5%).

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2015, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,7% pentru bărbaţi şi 83,2% pentru femei. Totodată, bărbaţii mai des se recăsătoresc după divorţ decât femeile, ponderea celor recăsătoriţi fiind de 16,5% la bărbaţi şi 15,4% la femei.

Femeile au un nivel de instruire mai mare decât al bărbaţilor

Femeile în vârstă de 25-64 de ani au un nivel de instruire mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior, 23,2% din femei au atins acest nivel comparativ cu 17,4% din bărbaţi. Şi femeile, şi bărbaţii în structura totală a populaţiei au cele mai mari ponderi pentru nivelul de instruire mediu, 60,9% din bărbaţi faţă de 56,7% femei. Un nivel scăzut de instruire au 21,6% din bărbaţi faţă de 20,2% din femei.

Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional pentru persoanele în vârstă de 18-24 de ani constituie 25,7% la bărbaţi faţă de 16,6% în cazul femeilor.

Rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor

Ponderea femeilor în populaţia ocupată este, practic, egală cu cea a bărbaţilor şi se menţine pe parcursul ultimilor ani la acelaşi nivel (50,2% femei şi 49,8% bărbaţi). Totuşi, rata de ocupare în rândul femeilor înregistrează valori mai inferioare (38,4%) în comparaţie cu bărbaţii (42,3%).

Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulţi factori, inclusiv dacă au sau nu copii cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, pentru femeile în vârstă de 25-49 de ani cu cel puțin un copil (de 16 ani și mai puțin) rata de ocupare este de 50,9%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare atinge valoarea de 58,0%. Pe de altă parte, rata de ocupare a femeilor cu copii scade treptat în funcţie de numărul de copii: de la 55,6% în cazul femeilor cu un copil până la 37,6% pentru femeile cu trei şi mai mulţi copii.

Femeile ocupate au un nivel de studii mai înalt decât bărbații

Femeile ocupate au un nivel de studii mai înalt decât al bărbaţilor: 27,5% din ele au studii superioare şi 17,6% medii de specialitate, în timp ce printre bărbați acești indicatori constituie 21,4% şi 10,7%. Ponderea femeilor în numărul persoanelor ocupate cu studii superioare este mult mai mare decât cea a bărbaților (56,4% faţă de 43,6% ). Diferența este și mai mare în cazul persoanelor ocupate cu studii medii de specialitate (62,3% femei şi 37,7% bărbați).

Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor

Distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (60,3% femei şi 39,7 respectiv bărbaţii). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (43,2%), industrie (44,9%) şi construcţii (8,2%), dar predomină în aşa activităţi economice, precum comerţ (58,6%), hoteluri şi restaurante (67,5%), învăţământ (79,9%), ocrotirea sănătăţii (84,4%).

Femeile într-o măsură mai mare preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale

Peste 70% din totalul femeilor ocupate sunt angajate în calitate de salariat. La bărbaţi acest indicator constituie 60%. În rândul non-salariaţilor, bărbaţii predomină în categoria lucrătorilor pe cont propriu (61,2%), iar femeile - printre lucrătorii familiali neremuneraţi (71,0%). Ponderea ocupării informale în rândul femeilor constituie 30%, iar în rândul bărbaţilor - 40%.

Femeile câştigă în medie cu 13% mai puţin ca bărbaţii

Femeile câştigă în medie cu 13,2% mai puţin faţă de bărbaţi (86,8% din salariul mediu al bărbaţilor). Exprimată în valoare numerică, discrepanţa constituie în medie circa 647 de lei. Astfel, salariul mediu a constituit pentru femei 4 235,2 lei şi pentru bărbaţi - 4 881,3 lei.

Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor

Din total conducători de toate nivelurile, 52% sunt bărbaţi, iar restul 48% revin femeilor. În perioada 2010-2015, diferența dintre aceste ponderi s-a redus semnificativ, de la 18 puncte procentuale la 4 puncte procentuale. În cazul primilor conducători de unităţi economico-sociale, diferenţele în aspect de gen sunt şi mai pronunţate. Astfel, raportul între femei şi bărbaţi în rândul angajatorilor este de 1 la 4 (respectiv 26,6% femei şi 73,4% bărbaţi), indiferent de forma de proprietate a unităţii pe care o conduc.

În funcție de mărimea unității, se constată că femeile mai des se regăsesc în calitate de conducători a întreprinderilor micro (31,1%) și a celor mijlocii (23,5%), iar întreprinderile cu peste 50 de salariați sunt conduse de femei în proporţie de 16,8%.

Majoritatea funcţiilor de luare a deciziilor aparţin bărbaţilor, femeile continuând să fie subreprezentate în procesul de luare a deciziilor

Participarea femeilor la luarea deciziilor la nivel parlamentar relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 21,8% (din 101 deputaţi 22 sunt femei), în timp ce la nivel european aceasta a constituit 36,9 la sută, iar media globală fiind de 22,8 la sută.

Femeile au mai cîştigat „teren” de reprezentare la nivel local la ultimele alegeri

La nivel local, în urma rezultatelor alegerilor locale din anul 2015, femeile reprezintă 20,6% din numărul total al primarilor, mai mult comparativ cu alegerile locale din anul 2011 (18,4%). Totodată, în consiliile raionale/municipale femeile constituie 18,5% faţă de 17,8% în anul 2011, iar în consiliile locale circa 30,0% faţă de anul 28,7% în 2011.

Femeile sunt subreprezentate şi în organele de justiţie şi de forţă

Ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor în anul 2015 reprezintă 45,2%. În acelaşi timp, ponderea femeilor în numărul total al poliţiştilor, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, constituie 17,4%.

Fetele sunt suprareprezentate în învățămîntul liceal

Rata de cuprindere a băieților în învățământul obligatoriu este superioară față de rata de cuprindere a fetelor cu 0,9 puncte procentuale, în timp ce rata de cuprindere a fetelor în învățământul liceal este superioară față de cea a băieților cu 1,5 puncte procentuale. Această situație este determinată în special de faptul că băieţii, după absolvirea gimnaziului, se orientează într-o măsură mai mare către învăţământul profesional tehnic.

Fetele optează mai mult pentru învăţământul profesional tehnic postsecundar, iar băieţii pentru cel profesional tehnic secundar

Peste două treimi din numărul total de elevi din învăţământul profesional tehnic secundar sunt băieţi, iar în cazul învăţământului profesional tehnic postsecundar mai mult de o jumătate sunt fete. Situaţia constatată este generată de faptul că băieţii de vârstă corespunzătoare învăţământului secundar se orientează, prioritar, spre învăţământul profesional tehnic, dat fiind că oferta de formare specifică acestuia aparţine, preponderent, domeniului tehnic, domeniu preferat în special de către băieți. Aceeaşi situaţie poate fi interpretată şi din perspectiva unui nivel mai înalt de aspiraţii profesionale în cazul fetelor spre învăţământul profesional tehnic postsecundar.

Femeile optează mai mult pentru învăţământul superior

În învăţământul superior femeile reprezintă peste 55 la sută din numărul total de studenţi. La fel, putem observa decalaje în alegerea domeniilor de studii, femeile orientându-se, prioritar spre ştiinţe politice, economice, medicină şi farmacie, științe umaniste, servicii publice, ştiinţe sociale şi în special ştiinţe ale educaţiei. O preponderenţă a bărbaţilor este înregistrată în domenii generale de studii precum, inginerie şi activităţi inginereşti (86%), protecţie, pază şi securitate (84,0%), ştiinţe agricole (81%), arhitectură şi construcţii (66%). Este de remarcat faptul că, în ultimii ani este în creştere ponderea femeilor la militărie.

Femeile săvârşesc infracţiuni în proporţie mult mai mică decât bărbaţii

Din total persoane care au săvârşit infracţiuni în anul 2015, 7,5% au fost femei comparativ cu 92,5% bărbaţi. Femeile mai des sunt implicate în săvârşirea infracţiunilor grave: 20,2% din total femei care au fost implicate în săvârşirea infracţiunilor au comis infracţiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, comparativ cu 15,9% în cazul bărbaţilor.

Femeile încalcă legea la o vârstă mai înaintată

Cel mai frecvent comit infracţiuni femeile în vârstă de 30 şi mai mulţi ani (52,5%) şi cele în vârstă de 18-24 ani (18,8%), iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 43,8% şi 23,5%. Femeile săvârşesc mai des infracţiuni legate de droguri, infracţiuni contra sănătăţii publice şi escrocherii. Bărbaţii, însă, sunt implicaţi mai mult în săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, huliganism şi violenţă în familie.

Femeile depăşesc cota bărbaţilor pensionari

Din total pensionari aflaţi la evidenţa organelor de asigurări sociale, circa două treimi sunt femei. În funcţie de categoria pensionarilor, ponderea femeilor variază de la 81,7% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 70,5% - pensionari pentru limită de vârstă, până la 50,2% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate.

Circa 88 mii femei şi 96 mii bărbaţi beneficiază fie de pensie sau alocaţie socială de dizabilitate de la organele de asigurări sociale. Fiecare al doilea pensionar de dizabilitate este femeie.

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vârstă mai mici decît bărbaţii

Mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol constituie 1 588,9 lei, comparativ cu 1 194,6 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru angajaţii sectorului agricol este de 1 045,2 lei pentru bărbaţi, comparativ cu 988,9 lei la femei.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă a femeilor din sectorul agricol acoperă doar 69% din valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, comparativ cu 73% în cazul bărbaţilor. În sectorul non-agricol, mărimea medie a pensiei la bărbaţi depăşeşte valoarea minimului de existenţă cu 10%, în timp ce la femei acoperă doar 83%.

Femeile sunt antrenate în activităţi aducătoare de venit într-o măsură mai mică ca bărbaţii

Femeile în vârstă de 18 ani şi peste sunt mai dependente de plăţile sociale decâtbărbaţii: practic fiecare a treia femeie (37,7%) are drept sursă de venit pensiile, comparativ cu fiecare al patrulea bărbat (26,8%). Totodată, pentru 56 la sută din bărbaţii din această categorie de vârstă sursa principală de venit este activitatea agricolă şi cea salarială, comparativ cu 42 la sută în cazul femeilor.