Pierderea auzului și riscul de demență: recomandările specialiștilor pentru o minte sănătoasă

Un studiu recent evidențiază o legătură posibilă între pierderea auzului și un risc crescut de demență. Acesta sugerează că tratarea tulburărilor auditive ar putea fi benefică și pentru sănătatea creierului. Deși nu s-a stabilit încă o legătură cauzală certă, Nicholas Reed, audiologist și coautor al studiului de la NYU Langone Health Optimal Aging Institute, recomandă monitorizarea sănătății auditive, o prioritate.

Pierderea auzului poate fi provocată de factori genetici, stil de viață, cum ar fi fumatul, sau boli cronice. Cea mai comună formă este pierderea auditivă datorată vârstei, presbiacuzia. Reed menționează că auzul nu se degradează uniform pe toate frecvențele, provocând astfel neînțelegeri în conversații. Adesea, această problemă este ignorată sau considerată normală la înaintarea în vârstă, afectând inclusiv comunicarea cu personalul medical.

Studiile inițiale arată o legătură între pierderea auzului și declinul cognitiv, fără a demonstra însă o cauzalitate clară. Un studiu recent pe aproape 3.000 de persoane cu vârste între 66 și 90 de ani arată că 32% din riscul de demență poate fi atribuit pierderii de auz, conform măsurătorilor audiometrice. Reed sugerează că lipsa stimulării auditive ar putea accelera atrofia cerebrală, iar izolarea socială cauzată de dificultățile de comunicare poate slăbi memoria și conexiunile sociale.

Recomandări pentru prevenirea pierderii auzului

Chiar dacă factorii genetici sau îmbătrânirea nu pot fi controlați, prevenirea pierderii de auz este posibilă prin:

• Evitarea expunerii la zgomote puternice (construcții, muzica la volum ridicat);
• Utilizarea căștilor cu protecție auditivă (de preferat căști over-ear în locul dopurilor);
• Controlul tensiunii arteriale și al diabetului;
• Adoptarea unui stil de viață sănătos.

Reed sugerează efectuarea unui test auditiv începând cu vârsta de 30–40 de ani pentru a identifica schimbările devreme.

Deși pierderea auzului nu este întotdeauna reversibilă, există soluții eficiente, cum sunt aparatele auditive, disponibile cu sau fără prescripție. Acestea necesită o perioadă de acomodare, iar utilizarea lor poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Reed și colegii săi propun extinderea acoperirii pentru aceste dispozitive, datorită beneficiilor demonstrate.

Studiile sugerează că folosirea aparatelor auditive și consilierea reduc singurătatea și izolarea socială. Conform lui Reed, menținerea relațiilor sociale este crucială pentru bunăstarea mentală, iar stimularea auditivă constantă ușurează presiunea cognitivă asupra creierului.

Tehnologii asistive, ca aplicațiile care transcriu conversațiile sau amplificatoarele de sunet, pot fi utile în medii zgomotoase. Dispozitive precum AirPods Pro 2 de la Apple, oferă funcții de amplificare adaptate pierderilor de auz ușoare sau moderate.

Pe lângă tehnologie, suportul comunității este esențial. Jason Smith, cercetător la Universitatea din Carolina de Nord, susține nevoia unui mediu echitabil, adaptat nevoilor senzoriale. Reed accentuează că o comunicare efcientă implică contact vizual, vorbire lentă și contextualizare.

Deși legătura între pierderea auzului și demența nu e pe deplin înțeleasă, specialiștii subliniază că prevenirea și tratarea timpurie a problemelor auditive pot aduce beneficii remarcabile sănătății. Protejarea auzului ar trebui să fie o parte vitală a îmbătrânirii sănătoase și a unei vieți de calitate.