PERICOL // Bombă de 3 800 de tone, în R. Moldova!

ORDIN // Deșeurile de ferocianură din vinăriile R. Moldova trebuie securizate la maximum pentru a nu ajunge ținta teroriștilor

După atentatele teroriste care au avut loc recent la Paris, autoritățile de la Chișinău au organizat ședințe de urgență pentru a evalua potențialele pericole care există pentru R. Moldova.

Probleme au fost identificate acolo unde te aștepți mai puțin. Ministerul Mediului a anunțat despre existența a mii de tone de ferocianură depozitate încă din perioada sovietică la vinăriile noastre. Substanța periculoasă, care poate produce pagube ecologice grave și afecta sănătatea populației, ar putea fi atractivă pentru teroriști, cu atât mai mult că unele stocuri nu sunt în siguranță.

Potrivit datelor Inspectoratului Ecologic, care au fost actualizate acum doi ani, la fabricile de vinuri din R. Moldova mai sunt depozitate peste 3 800 de tone de deşeuri ce conţin ferocianură. Stocuri există aproape în fiecare raion.

Depozit avariat

Cea mai mare cantitate o deține fabrica „Tighina Vin” din orașul Căușeni – 644 de tone. Deșeurile toxice au fost stocate în21 de rezervoare de beton care se află într-un depozit închis de pe teritoriul întreprinderii.

Deși paza este asigurată, conducătoarea companiei este foarte îngrijorată și așteaptă soluții de la autorități pentru a scăpa de ferocianură.

„În 1992 a existat un program de stat și au fost aduse la noi deșeuri din toată republica. Autoritățile au promis că vor fi luate ulterior la prelucrare, dar așa au și rămas până astăzi. Ne este frică. Rezervoarele sunt foarte vechi și sunt în stare de degradare. Depozitul în care stau a fost grav avariat. Acoperișul s-a prăbușit. Peste aceste cisterne”, descrie situația Tatiana Eni, directorul „Tighina Vin”.

Compania este în prezent în proces de insolvabilitate și bunurile instituției pot fi scoase la vânzare. „Dar cine să cumpere un teritoriu cu otravă pe el? Acolo două grame de soluție dacă se varsă omoară nu un om, da’ un cal”, spune indignată Tatiana Eni.

Pericol la Ialoveni

Inspecția realizată în 2013 a scos la iveală mai multe nereguli legate de condițiile de păstrare a deșeurilor de ferocianură în vinării. La câteva întreprinderi, vasele erau deteriorate și existau scurgeri de toxine. O astfel de situație a fost atestată și la „Vinuri Ialoveni”. Fabrica păstra 11 tone de deșeuri în trei butoaie metalice deteriorate.

„Noi am luat toate măsurile de securizare. Butoaiele au fost reparate și acum nu curge nimic. Cisternele sunt pe un teritoriu protejat unde nimeni nu are acces”, dă asigurări directorul companiei, Corneliu Gandrabur.

Într-o altă localitate, oamenii nici nu cunosc ce pericol există în apropiere, iar cei care ar trebui să ia măsuri maxime de siguranță neglijează problema.

Fabrica„Cărpineni Vin” din satul Cărpineni, Hâncești, nu mai activează de ani buni, iar cele o sută de tone de deșeuri de ferocianură aflate în depozit sunt lăsate de izbeliște.

„Când am primit fabrica, nici nu știam ce este în acele cisterne de beton. Am aflat când a venit o comisie să ia niște probe. Cisternele stau acolo pe teritoriu. Mai departe nu știu ce o să facem. Nu mai avem bani să întreținem paza”, ne spune Ștefan Decuseară, proprietarul companiei „Cărpineni Vin”.

50 de tone au dispărut

O situație și mai gravă a fost înregistrată în localitatea Cucoara din Cahul. Circa 50 de tone de deșeuri toxice care erau depozitate la fabrica „Basavingrup” au dispărut.

Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, spune că au fost mai multe cazuri de acest fel și bănuiește că oamenii de afaceri, care au cumpărat fabricile de vin, au vrut să scape de aceasta povară și au cărat undeva cianura.

Domnul Dumitru, care se declară proprietar actual al „Basavingrup”, spune că nu a văzut nicio cisternă cu deșeuri în 2014, când a cumpărat ceea ce a mai rămas din fabrica de la Cucoara.

„50 de tone de substanțe periculoase? Glumiți? Nu-i nimic aici. Cine v-a spus asta se crede Steven Spielberg (n.r. - regizor și scenarist american cunoscut pentru filmele sale de ficțiune)”, afirmă domnul Dumitru.

Necesitatea unui program național

Cantități foarte mari de deșeuri de ferocianură, moștenite din perioada sovietică, au și combinatele de vinuri „Cricova” și „Mileștii Mici”, care au depozitat în subsol 515 și, respectiv, 433 de tone de toxine.

Dacă acești agenți economici ar putea identifica resursele financiare necesare pentru a transmite la prelucrare cianura, instituțiile de stat așteaptă o soluție de la guvern.

„De aceste stocuri periculoase putem scăpa doar dacă va fi creat un program național, așa cum a fost în cazul pesticidelor. Să fie evacuate cu suportul specialiștilor străini. Sau academicienii noștri trebuie să găsească soluții optime pentru prelucrarea acestor deșeuri în R. Moldova”, susține Gheorghe Caraman, directorul adjunct al Colegiului Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău, instituție care are un rezervor cu peste 138 de tone de deșeuri toxice.

Cisterna se află pe un teritoriu bine păzit al colegiului și deocamdată este în stare bună. „Vasul este din metal foarte gros. Este închis ermetic. Nimic nu curge. Cred că poate să mai reziste cel puțin zece ani. Dacă vor apărea probleme, avem alături două rezervoare goale de inox și putem să pompăm deșeurile acolo”, adaugă Gheorghe Caraman.

O lună pentru inspecții

Într-un ordin emis pe 20 noiembrie curent de către ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, se spune: „În legătură cu atentatele teroriste din Paris, sunt atenționați agenții economici din sectorul vitivinicol, care dețin stocuri cu deșeuri cu conținut de ferocianură, în vederea necesității întreprinderii măsurilor adiționale pentru asigurarea securizării stocurilor menționate, împotriva unor eventuale atacuri teroriste, care pot provoca incidente industriale și aduce prejudicii mediului și sănătății populației”.

Inspectoratul Ecologic de Stat are la dispoziție o lună pentru a realiza o nouă evaluare și a verifica dacă agenții economici au întreprins măsurile necesare pentru ca deșeurile toxice să rămână în siguranță.

Valeriu Munteanu, ministru al Mediului:

„Noi am evaluat riscurile teroriste din domeniul nostru de administrare și am constatat că acest subiect este unul foarte sensibil și cu mare risc. Am dat dispoziții să se intervină cu grijă, dar hotărât. Întreprinderile vinicole au moștenit din perioada sovietică mii de tone de cianură, iar acestea reprezintă adevărate bombe ecologice”.

Constantin Bulimaga, doctor habilitat, șef de laborator la Institutul de Ecologie și Geografie

„Deșeurile cianurice existente în vinării s-au format în urma purificării vinurilor. Tratamentul cu ferocianură de potasiu, numit şi cleirea albastră, avea scopul de a elimina din vin excesul de fier, cupru şi alte metale. Substanțele care au rămas după prelucrare reprezintă un mare pericol pentru mediu. Dacă nimeresc în sol, se pot intoxica toate vietățile și procesul provoacă efecte grave asupra sănătății omului, la fel ca pesticidele. Nu știu exact care este perioada de degradare a ferocianurilor, dar solul poate rămâne afectat mulți ani. Totul depinde de cantitățile care s-au vărsat și concentrația de cianuri. Institutul nostru a elaborat mai multe tehnologii de lichidare a acestor deșeuri și avem brevete de invenții. Una dintre metode a fost aplicată la fabrica „Vismos” și au fost neutralizate peste o mie de tone de toxine, dar procesul a fost stopat”.