Patrimoniul „FANTOMĂ”: „Valoarea bunurilor publice neînregistrate din R. Moldova depășește 15 miliarde de lei”

Patrimoniul public din localitățile rurale ale R. Moldova a ajuns al nimănui. Mii de imobile care valorează peste un miliard de lei nu au oficial stăpâni, nu figurează în registrul Întreprinderii de Stat „Cadastru” și pot să ajungă oricând în proprietate privată. Autoritățile locale ridică neputincioase din umeri și spun că nu au destui bani în buget pentru a intabula toate terenurile și construcțiile publice. În timp ce primarii așteaptă de ani buni o soluție de la Guvern pentru a rezolva problema, ajutorul ar putea veni de la partenerii externi, care promit finanțare.

Un miliard de lei fără stăpân

Potrivit datelor Curții de Conturi, la începutul anului 2016 în R. Moldova nu erau înregistrate drepturile patrimoniale asupra unor bunuri imobile în valoare de 1,026 de miliarde de lei. Auditorii au identificat doar în raionul Ungheni 240 de imobile „fantomă” în valoare totală de peste 207 milioane de lei.

De exemplu, în localitatea Sculeni nu a fost înregistrat la „Cadastru” niciun imobil din cele 22 contabilizate de primărie, iar autoritățile comunei Manoilești și-au înscris drepturile doar asupra terenurilor, fără construcțiile aflate pe acestea. Actele au fost perfectate acum 14 ani, iar în ultimul deceniu nu s-au găsit bani pentru lucrări cadastrale.

„Terenurile au fost înregistrate în 2002, când era gratis. A fost atunci un proiect de la Guvern. Nu știu de ce specialiștii Primăriei nu au înscris și clădirile. Acum ne-am luat angajamentul să înregistrăm măcar câte două-trei imobile pe an. Pentru anul 2017 am alocat ceva bani din buget în acest scop, dar ne-am bucura să vină miniștrii cu o inițiativă și să fie pe gratis, odată ce „Cadastru” tot este o instituție publică”, afirmă Valentina Grosu, primarul comunei.

Sediul Primăriei fără acte

Aceasta susține că pentru înregistrarea tuturor imobilelor la „Cadastru” ar fi nevoie de cel puțin 30 de mii de lei. Suma este prea mare pentru a fi alocată într-un singur an, în condițiile în care există un deficit bugetar. Potrivit localbudgets.viitorul.org, Primăria Manoilești a avut, în anul 2014, venituri de peste 4,4 milioane de lei, pe când cheltuielile au fost de 6,4 milioane de lei. În viitorul apropiat urmează a fi înregistrate clădirile Casei de Cultură, Oficiului Poștal și jumătate din sediul Primăriei. Cealaltă parte a clădirii aparține unui agent economic, care a gajat imobilul la bancă.

În aceste condiții, există riscul pierderii sediului primăriei care nu este înregistrat cu drept de proprietate publică. „Jumătate din clădire nu a fost vândută. Ea a ajuns în posesia unei gospodării țărănești când s-au împărțit cotele valorice, după desființarea colhozului”, a precizat Valentina Grosu.

Procedură anevoioasă

În comuna Boghenii Noi din Ungheni mai multe bunuri publice au fost înregistrate la „Cadastru” cu altă destinație, pentru că ar fi mai ieftin. Sediul grădiniței figura în acte ca „depozit”, iar cel al gimnaziului din satul Mircești și al Casei de cultură din satul Poiana – drept „case de locuit”.

Edilul Gheorghe Filipovici susține că a fost o greșeală a specialiștilor de la „Cadastru”, deoarece autoritățile locale au plătit pentru înregistrarea bunurilor conform destinației. „Au încurcat ceva în acte, dar am descâlcit. Noi vrem să înregistrăm legal toate bunurile, dar pe rând. Altfel trebuie să cheltuim jumătate din bugetul anual. Și procedura este anevoioasă. Durează aproximativ un an”, se plânge primarul.

De multe ori, sunt ratate și venituri la buget din cauza complicațiilor apărute la înregistrarea drepturilor patrimoniale. „Sunt persoane interesate să cumpere clădiri care stau acum în paragină, dar până perfectăm actele mulți se răzgândesc. Dacă cineva propune 30-40 de mii de lei pentru un imobil dărăpănat, trebuie să le spunem mulțumesc. E un mare ajutor pentru bugetul local”, a adăugat Filipovici.

În 2014, autoritățile din Boghenii Noi au cheltuit 3,4 milioane de lei, în timp ce veniturile au fost de 1,9 milioane de lei, potrivit datelor prezentate pe localbudgets.viitorul.org.

Venituri ratate

Există numeroase cazuri când, din neștiință sau intenționat, bugetele locale au fost lipsite de venituri importante, pentru că primăriile nu și-au înregistrat corect drepturile patrimoniale.

O asemenea situație a fost și în comuna Cubolta din raionul Sângerei. Primăria a vândut prin licitație clădirea fostei băi publice, fără a fi format un bun imobiliar unic cu terenul adiacent construcției. Cumpărătorul a plătit 35 de mii de lei pentru clădire, iar ulterior a achiziționat de la Primărie 14 ari de teren adiacent cu numai patru mii de lei.

„În cazul formării unui bun imobiliar unic, compus din teren și construcție, autoritatea putea să vândă terenul din intravilanul localității la preț normativ cu minimum 201,8 mii de lei. Drept urmare, nu a fost asigurată încasarea veniturilor pasibile la bugetul local în sumă de 197,9 mii lei”, susțin auditorii Curții de Conturi.

Primarul localității, Alexandru Sârbu, recunoaște că au fost ratate niște venituri din această tranzacție, dar spune că suma este mult mai mică și totul s-a întâmplat din neștiință: „Inginerul nostru cadastral a pregătit actele înainte de licitație. El a făcut cum știa. Eu nu cunosc procedura. Suma de două sute de mii de lei este fabuloasă. La noi în sat o casă bună, cu anexe în ogradă, cu garaj și cu teren se vinde cu cinci mii de euro. Iar noi vorbim despre clădirea fostei băi care este distrusă”.

În prezent, la Cubolta sunt înregistrate cadastral toate bunurile publice.

Bani de la Banca Mondială

În anul curent, Banca Mondială intenționează să finanțeze un proiect pentru evaluarea și înregistrarea masivă a bunurilor imobile din R. Moldova. Problema a fost analizată de experții instituției străine care au avut, pe 15 februarie curent, o întâlnire cu reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

„Plănuim în viitorul apropiat să începem un nou proiect, aspectele principale ale căruia ar fi anume înregistrarea bunurilor imobile, iar în viziunea noastră CALM urmează să joace un rol central în acest proces, alături de Agenția Cadastru și Relații Funciare și autoritățile locale”, a punctat Aanchal Anand, specialist în administrarea terenurilor în cadrul Băncii Mondiale.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”: „Valoarea bunurilor publice neînregistrate depășește 15 miliarde de lei”

Chiar dacă sistemul cadastral din R. Moldova este unul dintre cele mai avansate în sud-estul Europei, totuși până în prezent există proprietăți neînregistrate, iar evaluarea bunurilor fie nu s-a făcut deloc în majoritatea localităților, fie datele sunt deja depășite, cum este cazul municipiului Chișinău.

Serviciul cadastral are toate capacitățile organizatorice și logistice de a finaliza procesul de înregistrare a bunurilor, însă din cauză că Guvernul nu alocă bani suficienți în acest scop, problema riscă să nu fie soluționată încă mulți ani înainte.

Noi estimăm, din rapoartele Curții de Conturi, că valoarea bunurilor publice neînregistrate depășește 15 miliarde de lei, dintre care cel puțin șapte miliarde revin autorităților publice locale. Neînregistrarea cuvenită a proprietăților înseamnă riscuri enorme atât în gestionarea lor frauduloasă, cât și în înstrăinarea lor ilegală.

Autoritățile locale au o putere economică și patrimonială mult mai mică decât o pot avea în realitate. Înregistrarea bunurilor ar crește enorm puterea și capacitatea economico-financiară a APL. Așa cum am menționat mai sus, valoarea patrimoniului în gestiune ar putea fi majorat cu cel puțin șapte miliarde de lei.

O problemă conexă la acest subiect este și lipsa evaluării bunurilor sau a reevaluării lor. Pentru bunurile publice, evaluarea ar permite cunoașterea exactă a capacității financiare a autorităților și ar crește puterea economică a autorităților locale. Iar din cauza lipsei evaluării bunurilor persoanelor fizice și juridice, autoritățile locale nu pot aplica pe deplin impozitul pe proprietate, iar drept rezultat anual sunt ratate venituri de cel puțin 500 de milioane de lei cu un potențial enorm de creștere a acestor venituri pe viitor.

Citiți mai multe detalii la subiect în Buletinul „Bugete fără secrete” al IDIS „Viitorul”