Paradontoza și motivele care duc la apariția acestei boli

Paradontoza afectează 9 din 10 români, statistică îngrijorătoare cu privire la această nedorită boală.

Parodontoza nu ţine cont de vârstă, s-a demonstrat că poate afecta tinerii, dar mai ales pe cei trecuţi de 40 de ani. Afecţiunea se manifestă la nivelul gingiilor, însă dacă boala avansează poate distruge rădăcina dinţilor, iar în timp se poate ajunge la pierderea lor definitivă.

Dr. Andi Drăguș, medic specialist în implantologie, periodontologie, sistem cranio-mandibular și estetică dentară, ne explică care sunt factorii care influențează apariția parodontozei și cum o putem ține sub control cu cea mai nouă tehnică de tratament.

„Aproximativ 10% dintre pacienți vin la cabinet din cauza dinților lipsă și, ce este mai grav, 20% dintre problemele dentare sunt provocate de parodontopație, cunoscută drept parodontoză. În ultima perioadă, în România, tot mai mulți pacienți se confruntă cu o formă foarte agresivă a acestei boli, însă și mai grav este că o întâlnim și la tinerii de 20 de ani. În plus, apariția acestei afecțiuni a suportului dento-alveolar a devenit cu mult mai mare la noi decât în majoritatea țărilor europene, iar acest lucru se întâmplă din cauza lipsei de educație privind igiena orală, românii clasându-se pe ultimele locuri la nivel european în ceea ce privește consumul de pastă de dinți, folosind 1,64 tuburi de pastă de dinți pe an.

În cadrul clinicii utilizăm cu succes tehnici moderne de regenerare tisulară ghidată, mai exact o intervenţie chirurgicală ce are drept scop înlocuirea ţesuturilor pierdute (moi sau dure) cu materiale biocompatibile, care să completeze deficitul osos şi să stimuleze refacerea țesuturilor”, afirmă Dr. Andi Drăguș, fondatorul Clinicii Drăguș.

Primele semne ale parodontozei și factorii favorizanți

Primele semne ale parodontozei sunt, în primul rând, sângerările în timpul periajului și retracțiile gingivale (gingia retrasă), dar și schimbarea culorii gingiei. Apoi, pe măsură ce boala progresează, apar dureri ale dinților, mobilitate dentară, deplasarea dinților și, în final, pierderea acestora dacă nu se aplică niciun tratament.

Studiile efectuate din 1997 și până în prezent demonstrează că existența chiar și a unui număr redus de bacterii periodontopatogene poate cauza o parodontoză profundă. În funcție de bacterii pot apărea modificări metabolice variate, asociate cu factori de virulență care determină fie distrugerea țesuturilor care înconjoară periodonțiul, fie inactivarea mecanismelor imune. În particular, speciile înalt patogene au potențialul de a cauza chiar pierderea dinților. Deși placa microbiană este principala cauză a bolii parodontale, există și alți factori favorizanți.

Printre aceștia se numără fumatul, utilizarea contraceptivelor orale, sarcina, menopauza, boli ca SIDA, hipovitaminoza C, leucemia, anemia, dar și stresul. De asemenea, anumite tipuri de medicamente – cum ar fi imunosupresoarele, antiepilepticele sau vasodilatatoarele – constituie factori de risc.

„O igienă orală deficitară este întotdeauna la baza instalării acestei boli. Periajul de cel puțin două ori pe zi, folosirea aței dentare și curățările dentare profesionale regulate reduc probabilitatea unui diagnostic de parodontoză. Nici nutriţia nu trebuie neglijată. S-a demonstrat că persoanele cu un sistem imunitar deficitar prezintă un risc mai mare de probleme parodontale. În plus, în cazul lor, boala avansează mai repede.

De aceea este bine să evitaţi produsele cu zahăr şi băuturile carbogazoase, având în vedere că bacteriile din placă se hrănesc cu zahărul prezent în alimentaţie, și să vă hidratați foarte bine, păstrându-vă tot timpul gura umedă, întrucât saliva este un factor de protecție.”, adaugă dr. Andi Drăguș.

Metode moderne de depistare și tratament ale parodontozei

„Pentru a putea determina cantitatea de bacterii este nevoie de un test de detectare a acestor bacterii periodontopatogene care sunt implicate în parodontoză. Exudatele au la bază tehnica polimelizării în lanţ (PCR) şi prezintă o specificitate înaltă pentru identificarea bacteriilor periodontopatogene şi stabilirea cantităţii lor relative.

Aceste teste, pe care le realizăm la cabinet, sunt mai sensibile decât culturile bacteriene, putând identifica germenii patogeni indiferent de viabilitatea acestora. Exudatul constă în prelevarea de probe din pungile parodontale sau de pe mucoasele interne ale obrajilor şi buzelor, iar, în urma rezultatului, îi putem oferi pacientului antibioticul adecvat şi planul de tratament cel mai eficient. Un astfel de test este important şi în cazul în care urmează să se efectueze operaţia de implanturi dentare, deoarece în urma unui astfel de exudat putem evalua riscul de implantare”, completează dr. Andi Drăguș.

Atunci când nu este tratată, parodontoza, care este o afecțiune ireversibilă, este principalul motiv al pierderii danturii. Cu tratament însă, aceasta poate fi stopată şi ţinută sub control.

În funcţie de cât de avansată este afecţiunea, se va interveni chirurgical. În ultima fază, aceasta are un prognostic mai rezervat. Pacientul nu este în pericol doar de a-şi pierde dinţii, ci prezintă şi deteriorări masive ale osului alveolar, ceea ce face dificilă protezarea.

Primul pas în tratarea parodontozei este detartrajul minuţios supra şi subgingival.

Una dintre abordările chirurgicale ale problemelor parodontale presupune o adiție osoasă în zonele care prezintă defecte osoase ce afectează implantarea dentară, care va ajuta la regenerarea țesutului osos sub protecția unei membrane de colagen.

Sursa: doctorulzilei.ro