O școală din R. Moldova a RENUNȚAT la gaze! Iată motivul

Școala din comuna Bălțata din raionul Criuleni nu mai utilizează gazele naturale.

Fiind destul de mare, cu o suprafață de 2 000 de metri pătrați, costurile pentru termoficare erau foarte înalte și nici nu erau încâlzite toate încăperile.

Cu ajutorul Uniunii Europene, această instituție se va încălzi numai cu peleți produși în localitate.

În anul 2011, Primăria comunei a decis să aplice pentru fondurile europene ale Proiectului Energie și Biomasă și au reușit astfel să instaleze o centrală termică de 220 kW, care funcționează pe bază de pelete.

„Nu aveam suficienți bani pentru a încălzi sala de sport, coridoarele, alte încăperi ale școlii și copiii ieșeau în frig. De fapt, nici în clase nu aveam temperatura cea mai confortabilă. Acum, este încălzită întreaga școală și temperatura este mult mai potrivită pentru copii, iar cheltuielile sunt mai mici. În plus, avem siguranța că nu vor fi întrerupte livrările de combustibil, pentru că acesta e produs chiar la noi în sat”, spune directoarea școlii, Galina Todoriuc.

Proiectul Energie și Biomasă a alocat, din fonduri europene, 82 de mii de euro pentru instalarea sistemului de încălzire pe biomasă, iar comunitatea a contribuit cu puțin peste jumătate de milion de lei. Acum, costurile pentru un sezon de încălzire ajung la cca 120 de mii de lei, cu 40% mai puțin față de încălzirea cu gaz.




„Ne propunem să trecem la încălzirea pe biomasă şi alte instituţii publice: primăria, grădiniţa, casa de cultură. E important să investim în proiecte de dezvoltare sustenabilă a comunităţii pentru a asigura un viitor sigur şi curat generaţiilor următoare”, susţine Olga Coronciuc, primara satului Bălţata.

Această decizie a autorităților a dus și la crearea unei afaceri în sat, fiindcă încălzirea este mai ieftină atunci când biocombustibilul este procurat de la o distanță mică. Pavel Cersac din Bălțata și-a lansat o afacere acum cinci ani, producând pelete din rumeguș de lemn, paie și coji de floarea soarelui. Ulterior, acesta și-a diversificat afacerea și, cu același utilaj, produce și nutrețuri combinate pentru iepuri.

„Ideea unei afaceri de producere a peletelor mi-a venit la o expoziție internațională, unde am văzut cum biomasa se transformă în biocombustibil. În sat avem câteva întreprinderi de prelucrare a lemnului, câteva cooperative agricole, care generează multe reziduuri lemnoase și m-am gândit că, în loc să le considerăm deșeuri, acestea pot deveni o sursă de venit”, spune Pavel Cersac.




Antreprenorul vinde școlii din sat circa 40 de tone de pelete pe sezon și, convingându-se de eficiența biocombustibilului, mai multe familii din localitate au trecut la încălzire pe biomasă. Pentru a face față cererii, antreprenorul planifică să sădească plante energetice, care îi vor asigura materie primă de calitate.

„Energia regenerabilă nu înseamnă doar securitate energetică și prezervarea climei. Aceasta înseamnă modernizare în rând cu alte țări ale Uniunii Europene, eficientă energetic și din punct de vedere al resurselor, echitabilă social și cu emisii de carbon reduse”, a declarat managerul Proiectului Energie și Biomasă, Victor Cotruță.

Comuna Bălțata arecirca 2 000 de locuitori, iar școala din localitate este frecventată de 160 de copii.

Până acum, cu sprijinul UE, 271 de şcoli, grădiniţe și centre comunitare din R. Moldova au sisteme moderne de încălzire pe biomasă, iar alte 57 de seturi de colectoare solare urmează a fi instalate în grădiniţele şi centrele de sănătate beneficiare ale Proiectului Energie şi Biomasă. Datorită acestui fapt, peste 190 000 de persoane beneficiază de energie sigură, produsă în R. Moldova, și au fost create 400 noi locuri de muncă.

Totodată, circa o mie de familii au renunțat la gaze în favoarea energiei verzi, după ce au primit granturi de până la 1 300 de euro în cadrul Programului de subvenţionare demarat de Proiectul Energie şi Biomasă, și au fost deschise zeci de afaceri de producere a peleților.

Proiectul „Energie şi Biomasă” este finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Bugetul pentru etapa a doua a proiectului care se încheie în acest an este de de 9,41 de milioane de euro, acordate de Uniunea Europeană.