Noii lideri ai Uniunii Europene vizitează Kievul în prima lor zi de mandat. Kaja Kallas: „UE va continua să încerce să pună Kievul într-o poziţie puternică în eventualitatea unor negocieri cu Moscova”

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, ambii recent numiţi în funcţie, au sosit duminică la Kiev pentru o vizită simbolică de susţinere a Ucrainei, în prima zi a mandatului lor, informează AFP.

Vizita are loc într-un moment de tensiuni sporite între Moscova şi Occident, în urma atacurilor ucrainene cu rachete americane şi britanice asupra solului rus, a lansării de către Rusia a unei rachete hipersonice experimentale şi a ameninţărilor nucleare.

Noua echipă de conducere a Uniunii Europene doreşte să demonstreze un sprijin puternic pentru Ucraina într-un moment în care forţele acesteia se retrag pe linia frontului, iar sosirea iminentă a lui Donald Trump la Casa Albă stârneşte temeri că ajutorul SUA pentru Kiev ar putea fi întrerupt.

„Am venit aici pentru a transmite un mesaj clar: suntem alături de Ucraina şi vom continua să îi acordăm tot sprijinul nostru”, a declarat Costa jurnaliştilor care îl însoţeau, scrie AFP, citată de news.ro.

Pe lângă dificultăţile de pe linia frontului, Ucraina a fost de asemenea vizată în ultimele săptămâni de mai multe valuri de atacuri care au vizat infrastructura sa energetică şi care au provocat întreruperi masive de curent în perioada premergătoare iernii.

„Situaţia din Ucraina este foarte, foarte gravă, dar este clar că are un cost foarte ridicat şi pentru Rusia", a asigurat Kallas, fost prim-ministru al Estoniei.

Cei doi oficiali, care deţin cele mai înalte funcţii în UE după şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să discute, printre alţii, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Zelenski, care, timp de peste doi ani, a refuzat categoric orice negocieri cu Vladimir Putin, a părut recent să îşi schimbă poziţia.

Vineri, el a făcut apel la NATO să ofere protecţie regiunilor din Ucraina încă controlate de Kiev pentru a „pune capăt fazei fierbinţi a războiului” şi a sugerat că ar fi atunci gata să renunţe la sarcina imediată de a recupera teritoriile ocupate de Rusia.

„Dacă vorbim despre o încetare a focului, (avem nevoie de) garanţii că Putin nu se va întoarce", a declarat Zelenski pentru postul britanic Sky News.

La rândul său, Vladimir Putin cere Ucrainei să cedeze patru regiuni sudice şi estice pe care Rusia le ocupă parţial, pe lângă Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la apartenenţa sa la NATO.

Kallas a adăugat că „cea mai puternică garanţie de securitate este apartenenţa la NATO”. Dacă Ucraina decide să tragă o linie undeva, cum putem garanta pacea astfel încât Putin să nu meargă mai departe?

Şi totuşi, dorinţa Ucrainei de a adera la Alianţa Atlantică este tocmai unul dintre motivele invocate de Moscova pentru a-şi justifica invazia în această ţară, lansată în februarie 2022.

Diplomaţii NATO cred însă că este puţin probabil ca Alianţa să acorde Ucrainei statutul de membru prea curând, având în vedere opoziţia unui număr mare de ţări care se tem să nu fie atrase într-un război direct cu Rusia.

Kallas a declarat că UE nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe europene în Ucraina pentru a ajuta la aplicarea unei eventuale încetări a focului, o altă măsură care ar putea duce la un conflict direct cu Moscova.

„Ar trebui să menţinem o ambiguitate strategică pe acest subiect", a susţinut ea.

De la începutul invaziei ruseşti în 2022, Europa a cheltuit în total aproximativ 125 de miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei, în timp ce Statele Unite singure au vărsat peste 90 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu al Institutului Kiel.

Cu toate acestea, viitorul sprijin al SUA este sub semnul întrebării, deoarece Donald Trump a criticat miliardele cheltuite pentru Ucraina şi a dat de înţeles că doreşte să pună capăt conflictului cât mai repede posibil.

Kaja Kallas a asigurat că UE va folosi „limbajul tranzacţional” pentru a încerca să-l convingă pe miliardarul american că sprijinirea Kievului este în interesul Statelor Unite.

„Ajutorul pentru Ucraina nu este caritate. O victorie rusă ar încuraja cu siguranţă China, Iranul şi Coreea de Nord", a susţinut ea.

În opinia sa, UE va continua să încerce să pună Kievul într-o poziţie „puternică” în eventualitatea unor negocieri cu Moscova. Cu toate acestea, ea a recunoscut că devine „din ce în ce mai dificil” pentru cele 27 de state membre să convină asupra unor noi modalităţi de a-şi spori sprijinul pentru Ucraina.

„Acest război durează de ceva timp şi devine din ce în ce mai dificil să îl explicăm cetăţenilor noştri", a recunoscut ea, înainte de a adăuga: „Dar nu văd altă soluţie”.