Nicolae Negru // Vor fi mai deștepți alegătorii decât politicienii?

Semne diacritice

Aglomerație de candidați pe segmentul electoral proeuropean și unionist. Până acum s-au înscris în cursa prezidențială opt persoane: Maia Sandu, Andrei Năstase, Octavian Țâcu, Dorin Chirtoacă, Tudor Deliu, Andrian Candu, Ion Costaș și Constantin Oboroc. Ar mai putea apărea un candidat din partea PD.

De cealaltă parte, pentru alegătorii proruși se vor bate trei persoane: Renato Usatîi, Violeta Ivanov și reprezentantul PSRM, care, cu certitudine, va fi Dodon. A recunoscut el însuși că echipa sa lucrează deja. Mai există un pretendent - Aleksandr Kalinin, din partea Partidului Regiunilor, dar el mai urmează să demonstreze cunoașterea limbii române, altfel nu poate fi înregistrat.

Dacă împărțim toată turta electorală în două părți egale: proeuropeană și unionistă, pe de o parte, și prorusă, pe de cealaltă parte, unui candidat propeuropean sau unionist îi revine, în medie, circa 5,5 % din voturi, iar unui candidat prorus -16,66%. Împărțirea egală e justificată de faptul că, deși sunt mai mulți ca număr, proeuropenii sunt mai puțin disciplinați și pot să absenteze într-o proporție mai mare în ziua de 1 noiembrie.

Cu alte cuvinte, există posibilitatea - teoretică, cel puțin - ca în turul doi să iasă doi candidați de aceeași orientare prorusă. Aceasta cu atât mai mult, cu cât intențiile de vot pentru Dodon sunt în scădere. Ultimul sondaj indică cifra de 27,5%.

Sigur, Renato Usatîi și Violeta Ivanov vor spune că ei nu sunt candidați proruși, Usatâi a și declarat că, dacă va fi ales președinte, va merge, în primele sale vizite peste hotare, la Kiev și la București. Dar una e să spui și alta e să fii. Alegătorii proeuropeni își vor aminti că, în 2016, Usatîi și-a îndemnat susținătorii să-l voteze pe Dodon, nu pe Maia Sandu, care ar fi unealta Occidentului. Așa că „reorientarea” lui Usatîi e mai curând legată de faptul că la Moscova i s-a deschis dosar (sau doar s-a anunțat acest lucru). Nu excludem că, astfel, Kremlinul îl ajută pe Dodon să obțină al doilea mandat.

Violeta Ivanov se adresează unei categorii de alegători pentru care orientarea geopolitică nu este o chestiune principială, ei votează, de obicei, cu puterea sau la indicațiile administrației publice locale sau cu cei care îi „cumpără”, le dau „pomeni”. E greu de presupus că reprezentanta Partidului Șor va atrage voturi de pe dreapta.

Firește, nu toți candidații proeuropeni, unioniști vor obține media de 5,5%. E vorba despre o posibilitate, o ipoteză, care, pentru unii concurenți nu se va realiza nici pe departe. Conform aceluiași sondaj, pentru Maia Sandu și-ar da votul 18,1% din alegători, mult peste Renato Usatîi. Ar trebui totuși să ne îngrijoreze perspectiva unui război „fratricid” pe segmentul numit de dreapta, al unor atacuri oarbe, egoiste, concentrate asupra celui mai bine plasat candidat în sondaje, uitându-se de Dodon.

Alegătorilor le revine să-i forțeze pe candidați să-și demonstreze propriile calități, nu „abilitatea” de a murdări imaginea concurentului. Și tot alegătorii vor trebui să-și ia asupra lor sarcina de a vota rațional, candidați cu potențial politic, de a nu-și consuma fără rost voturile pentru cei întâmplători, lipsiți de perspectivă, care au avut destul timp să fericească poporul, dar au ratat, au fost incapabili sau nu au dorit să facă lucrul acesta până acum.