Nicolae Negru // Rușii, între „spețoperația” și război

Semne diacritice

Rusia vrea să pedepsească Wikipedia pentru că folosește alți termeni decât cei stabiliți de Putin la descrierea acțiunilor armatei ruse în Ucraina. Ceea ce Putin pretinde că e „operațiune militară specială” se numește în Wikipedia invazie și război. Această divergență termenologică pare atât de importantă pentru Kremlin, încât se angajează într-un război semantic la scară mondială, ca să-și impună propria „interpretare” a evenimentelor din Ucraina, contrar majorității statelor lumii.

Conform planului de „demilitarizare și denazificare”, rachetele lansate din Rusia, din Crimeea ocupată și din Belarus distrugeau cu lovituri de mare precizie infrastructura militară din Ucraina, iar trupele ruse tăiau în viteza tancurilor teritoriul țării vecine pe mai multe direcții, ajungând până la Kiev, înlăturând președintele ales de ucraineni și instalând în locul său o marionetă rusă. Dar, ca întotdeauna, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea de la târg, ucrainenii militari și civili, în loc să-și pună cămășile naționale și să-i întâmpine cu pâine și sare pe „eliberatori”, au pus mâna pe javelinurile americane și nlawurile britanice și au început să tragă în tancurile și avioanele rusești, transformând „operațiunea” militară a lui Putin într-un veritabil război. El însă se încăpățânează, nu recunoaște că a greșit în privința atitudinii ucrainenilor fața de Rusia și armata ei. Și această încăpățânare spune totul despre liderul națiunii ruse. Unii o consideră, nu fără temei, drept consecință a dezechilibrului mintal.

Atunci când folosești un termen nou pentru descrierea unui fenomen, proces, acțiune cunoscute deja, e firesc să apară o neînțelegere, un conflict. Dacă operațiunea militară specială - spețoperația - constă în invadarea, cu toate unitățile forțelor armate, a țării vecine, se manifestă prin bombardamente, explozii, tiruri, incendii, distrugeri (blocuri, spitale, școli, grădinițe, teatre etcetera), lasă în urma sa mii de morți și răniți, militari și civili, maturi și copii, milioane de oameni fugiți din casele lor, este însoțită de jafuri, de omoruri arbitrare, de crime împotriva umanității, - cum poți să negi că nu e război? Dacă rezultatul e același, care ediferența dintre o „operațiune militară specială” și un război de cotropire în toată legea?

Nu numai Putin, majoritatea rușilor nu vrea să vadă realitatea. Cei care spun lucrurilor pe nume riscă să fie arestați, amendați, băgați la închisoare... Nu vom ataca pe nimeni, nu am atacat nici Ucraina, declară „poetul” Lavrov și toată lumea se cutremură de cinismul și fariseismul său.

Dar după imaginile distrugerilor apocaliptice din Mariupol, Harkov și din alte orașe, a șirurilor de ucraineni figind din calea bombardamentelor, după atrocitățile din Bucea, cu gropi comune, cadavre cu mâinile legate, împușcate în ceafă, a folosi eufemismul „spețoperația” și a-l sprijini pe Putin nu mai ține de o „sensibilitate” semantică, de codul enigmatic al sufletului rus și nici măcar de patriotism sau sete de revanșă, ci de patologie, de complicitate criminală. E o patologie de care au suferit, în secolul trecut, mai multe popoare, cel german în primul rând, și se credea că a fost tratată pentru totdeauna.

Rușii și-au pus niște ochelari semantici, ca Putin, evită cuvântul „război”, fiindcă se tem să se uite în oglinda realității, să-și vadă fața deformată de șovinism, mesianism, superioritate și ură pentru frații lor. Rusul Cain își ferește ochii de privirea ucraineanului Abel.