Nicolae Negru // PAS, între realitate și percepție

Semne diacritice

Rezultatele sondajului „Republica Moldova și România în tumultul crizelor regionale”, realizat de SBS AXA la comanda IDIS Viitorul și ISPRI „Ion Brătianu” din cadrul Academiei Române, nu au fost, contrar tradiției de pe Bâc, contestate categoric. O scădere pronunțată a intențiilor de vot pentru PAS, pânăla 22,7%, și o creștere ușoară, până la 25,2%, pentru comuniști și socialiști au produs reacții de alarmă, de panică în tabăra simpatizanților PAS (dar nu și în PAS), și de satisfacție, triumf în tabăra opusă, foarte eterogenă, anti-PAS.

Din punctul nostru de vedere, declinul în popularitatea partidului de guvernământ era inevitabil, poate doar mai puțin abrupt. Dintre toate guvernele de până acum, actualul a fost cel mai puțin norocos, având de suportat mai multe crize odată cu intrarea în funcție. Însă, înainte de a se veni cu recomandări, ar fi bine să se identifice corect cauzele care au determinat o asemenea schimbare în preferințele electoratului. Există riscul să fie țintite niște cauze minore și ignorate cele principale.

Prima concluzie care se cere din datele sondajului e că PAS pierde bătălia informațională, că PSRM, Partidul Șor, Platforma DA și alte formațiuni mai mărunte, având de partea lor televiziunile lui Dodon, Șor, dar și pe cele rusești, reușesc să pună povara scumpirilor, începând cu scumpirea gazelor, pe seama Maiei Sandu și a Guvernului. Majoritatea cetățenilor cred că actuala guvernare putea obține prețuri mai bune la gaze, dacă știa să „negocieze”, dacă Maia Sandu „lăsa mândria la o parte și mergea la Putin”, după cum nu încetează să o îndemne Dodon. Scumpirile lovesc întotdeauna în partidele puterii, însă criza actuală e una specifică și alegătorul trebuia informat cum se cuvine. În Republica Moldova însă prevalează dezinformarea.

A doua concluzie e că, în timp ce guvernarea le vorbea despre lupta cu corupția, cetățenii voiau să audă altceva. 73,8% din respondenți au răspuns că sunt preocupați în 2022 de prețurile majorate, 60,5% - de pensiile/ salariile mici, 28,9% - de șomaj/ lipsa locurilor de muncă, 27% - de sărăcie și doar 15,7% pun corupția pe primul loc în preocupările lor. Rezultă că strategia de comunicare axată pe lupta anticorupție a mers cam pe alături de grijile de bază ale cetățenilor.

A treia concluzie e că guvernarea este strivită de propagandă. Eșecul informațional se observă cel mai bine în răspunsurile la întrebarea „În ce țară credeți că se vând cele mai multe produse exportate de Republica Moldova?”. 38,7% dintre alegători cred că aceasta e Rusia și doar 17,2% că e România, când în realitate în Rusia ajung sub 10 la sută, iar în România - aproape 30 la sută din exporturile noastre. Percepția e și mai deformată în cazul UE: doar 5,1 dintre cetățenii moldoveni consideră că UE este piața în care ajung cele mai multe din produsele noastre, deși în UE merg 61,2% din volumul exportului moldav.

Zi de zi, seară de seară, majoritatea televiziunilor care pătrund în casele majorității cetățenilor noștri vorbesc numai despre importanța pieței ruse și nu e de mirare că ele creează în capetele lor o imagine strâmbă a realității economice. Dacă pierzi informațional atunci când realitatea e în folosul tău (UE și România absorb peste 60 la sută din exporturile Republicii Moldova), cum să câștigi atunci când realitatea economică și socială îți este defavorabilă (creșterea abruptă a prețurilor la gazele naturale pe piața europeană)?

Dacă nu sunt capabili să le transmită alegătorilor niște date statistice, atunci de ce sunt capabili guvernanții noștri? Deși nu se mai află în parteneriat politic cu PSRM, liderii PAS nu îndrăznesc să revină la legea antipropagandă. Atâta timp cât guvernarea nu va face nimic pentru asigurarea securității informaționale a Republicii Moldova, pentru protejarea cetățenilor de „bombardamentele” propagandistice zilnice, percepția majorității și preferințele ei electorale nu au cum să se schimbe.

Pe de cealaltă parte, e de menționat că Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor nu i-a „recuperat” pe toți alegătorii săi. PPDA nu câștigă nimic din faptul că pune umărul la propaganda kremlineză anti-PAS, alegătorii proeuropeni nu migrează către alte partide, preferând să treacă în categoria indecișilor, decât să voteze cu PPDA sau alte partide mici.

E adevărat, Maia Sandu rămâne în continuare singura locomotivă a PAS, dar în condițiile noastre acesta e un avantaj (ceea ce nu înseamnă că politica ei de cadre e fără cusur). PPDA, despre care se spune că are echipă, dar nu i-a mers cu liderul, e o dovadă în acest sens.

Așadar, există șanse ca PAS să-și revină. Dar norocul unei eventuale ieftiniri a gazelor sau banii UE, inclusiv cele 100 de milioane de euro care le dă Guvernul României, proiectele investiționale, sociale, asistența, indemnizațiile, infrastructura etcetera vor ajuta puțin, dacă cetățenii vor crede că cele mai multe produse le vindem în Rusia și că din cauza Maiei Sandu s-au scumpit gazele. Cât timp cetățeanul nostru nu va fi informat corect, soarta puterii va depinde de cei care dezinformează.