Nicolae Negru // Logica rezistenței

Semne diacritice

Incredibil: lui Volodimir Zelenski i s-a reproșat în SUA, din tabăra ex-președintelui și candidatului pentru un nou mandat prezidențial, Donald Trump, faptul că nu a capitulat de la bun început, că nu a făcut concesii teritoriale lui Putin, ca să obțină pacea și să preîntâmpine distrugerile enorme și pierderile de vieți omenești de până acum.

Trump a refuzat inițial să se întâlnească cu Zelenski, pe care l-a numit „cel mai iscusit vânzător (ambulant)”, apoi însă, în ultimul moment, s-a schimbat ceva în viziunea sa și întâlnirea propusă de președintele ucrainean, pentru a aduce la cunoștința candidatului republican planul de asigurare a victoriei Ucrainei în războiul cu Rusia, a avut totuși loc, iar rezultatele au fost surprinzătoare: Trump și-a manifestat simpatia față de Zelenski, a vorbit despre o „pace dreaptă” și despre o posibilă vizită în Ucraina.

Ideea capitulării Ucrainei a răsunat și la Budapesta. Un consilier al premierului Victor Orban, purtând numele Balazs Orban, care însă nu e rudă cu premierul, a declarat într-un interviu că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi acționat iresponsabil optând să reziste invaziei ruse din februarie 2022, cauzând un război care a dus la prea multe morți. „Având în vedere 1956, noi probabil nu am fi procedat ca președintele Zelenski cu doi ani în urmă, (...), dacă ne-ar fi întrebat pe noi, nu i-am fi recomandat aceasta, bazându-ne pe ceea ce s-a întâmplat în 1956”, a spus Balazs Orban. Opoziția a reacționat numindu-l trădător, iar premierul Victor Orban, care se vrea luptător pentru suveranitate, a calificat spusele sale ca „ambigue” și „eronate”. „Comunitatea noastră se bazează pe revoluția din 1956, a crescut din ea”, a subliniat Victor Orban.

Ceea ce nu înțeleg adepții capitulării, e că aceasta nu va opri războiul, ci, în cel mai bun caz, doar îl va amâna, așa cum, în 1938, cedarea unei părți (regiunea Sudeților) din teritoriul Cehoslovaciei nu l-a oprit pe Hitler, ci, dimpotrivă, l-a încurajat în acțiunile sale de lărgire a „spațiului vital” german. Putin nu se deosebește cu nimic de Hitler, demonstrând că nu pune niciun preț pe viața oamenilor, fie ucraineni, fie ruși, el dorește nu o parte, ci întregul teritoriu al statului „artificial” ucrainean și nu numai a celui ucrainean. Și teritoriul Republicii Moldova este inclus de politicienii ruși orbiți de revanșism în spațiul „Rusiei Sfinte” sau al „Rusiei Istorice” pe care sunt porniți să îl recucerească.

În acest context, discursul premierului Dorin Recean, rostit de la tribuna ONU, în cadrul Adunării Generale, a exprimat în mod adecvat interesele noastre: „Foarte aproape de noi, războiul de agresiune neprovocat și nedrept al Rusiei împotriva Ucrainei amenință structura ordinii noastre internaționale. Ne aruncă înapoi în vremurile politicii marilor puteri, când un stat mare urmărește planuri geopolitice cinice de a împărți regiunea în sfere de influență și de a anexa vecinii mai mici, refuzându-le dreptul de a-și decide propriul destin".

Reamintind că „Ucraina luptă acum nu doar pentru statalitatea sa, pentru națiunea și existența sa”, ci și „pentru libertatea fiecărei națiuni de a alege și de a-și urmări propriile aspirații naționale”, premierul Recean a îndemnat „comunitatea internațională să ofere în timp util tot sprijinul necesar Ucrainei” și „să reafirme necesitatea retragerii imediate și necondiționate a trupelor rusești din Republica Moldova”, pentru a asigura condițiile unei reglementări „juste și pașnice” a conflictului transnistrean. El nu a trecut cu vederea nici faptul „inundării Republicii Moldova cu bani iliciți, propagandă, falsuri” și nici „atacul hibrid” al Kremlinului.

Procedând în logica rezistnței, Guvernul ne-a surprins și cu decizia de a reduce numărul secțiilor de votare, de la 5 la 2, deschise în Rusia. Într-adevăr, în condițiile unui război informational deșănțat, ale acțiunilor sfidătoare, de destabilizare desfășurate de Moscova împotriva Republicii Moldova, pentru care acțiuni au fost alocate 100 de milioane de euro, ne putem aștepta din partea serviciilor speciale ruse la încercări de tot felul, din cele mai „creative”, de a se implica în alegerile noastre și singura modalitate de a împiedica acest lucru e ca secțiile de votare să funcționeze doar pe teritoriul Ambasadei Republicii Moldova. După cum spune o vorbă rusească: în fața drucului de fier nu există un procedeu sigur.

După ce Maria Zaharova de la MID striga, băgându-și nasul unde nu-i fierbe oala, că 5 secții de votare deschise de CEC în Rusia sunt prea puține pentru numărul de alegători moldoveni de acolo, iată că 2 vor fi suficiente. Adică atâtea cât consideră de cuviință Chișinăul, nu Moscova, căci nu e treaba ei.