Nicolae Negru // Glonțul Rusiei sau niște concluzii preliminare după referendum

Semne diacritice

Glonțul Rusiei sau niște concluzii preliminare după referendum:

1. Scorul referendumului, deși pozitiv, e dezamăgitor, trebuie să recunoaștem. Am interpretat greșit cifrele prezenței la votul de ieri, crezând că participarea la nivelul turului doi din alegerile prezidențiale din anul 2020 indică mobilizarea electoratului proeuropean. A fost invers: s-a mobilizat electoratul prorus. Acesta a prevalat nu numai în raioanele de nord, ci și în cele sudice, inclusiv Leova, Cahul, de pe malul Prutului. Ca să numai vorbim de Autonomia Găgăuză și Taraclia.

2. Proporția electoratului proeuropean la secțiile de votare în unele raioane nordice a fost mai mică chiar decât în secțiile de votare pentru transnistreni (37,44% din peste 15 546 de alegători): în raioanele Ocnița – 21,06%, Briceni – 28,63%, Edineț – 29,74%, 27,16%, Râșcani – 32,11%, Drochia – 32,72%, Glodeni – 34,28%, Soroca – 38,70%.

3. Pentru Maia Sandu au votat în raioanele respective: Ocnița – 14,16%, Briceni – 19,66%, Edineț – 22,19%, Dondușeni – 18,44%, Râșcani – 22,47%, Drochia – 24,2%, Glodeni – 23, 76%, Soroca -29,32%. Din diferența de voturi pentru integrarea europeană și pentru Maia Sandu, se poate deduce că și o mare parte din votanții celorlalți candidați au spus DA la referendum. În majoritatea lor, aceștia sunt mai curând alegătorii lui Renato Usatâi, care a avut o poziție ambiguă în chestiunea dată.

4. Propaganda, dezinformarea, demonizarea UE și-au demonstrat eficiența: împotriva integrării europene au votat peste 23 la sută din alegătorii aflați peste hotare, nu numai în Rusia, ci și în Occident.

5. Alegătorii din Autonomia Găgăuză au spus, în proporție de 94,84, NU cursului european. În Taraclia, populată preponderent de etnicii bulgari, cifra respectivă e de 86,85%. Rămâne de stabilit în ce măsură rezultatele referendumului au fost influențate de faptul că „ai noștri sunt aproape”, fiind vorba de armata rusă, de războiul din Ucraina și eforturile necamuflate ale Rusiei de restabilire a URSS și cât a „contribuit” rețeaua alegătorilor corupți, dispuși să voteze la comanda tâlharului Ilan Șor.

6. Faptul că Victoria Furtună, intrată în politică și în cursa electorală cu câteva luni înainte de alegeri, a obținut în Autonomia Găgăuză 28,88% din voturi, aproape de două ori mai mult decât fostul bașcan Irina Vlah (15,19%), ar confirma că ea a beneficiat de rețeaua lui Șor. Paradoxal, la Bălți, pentru Irina Vlah au votat 16,46% din alegători, iar pentru Victoria Furtună doar 2,21%, deși s-a bucurat de susținerea episcopului Bisericii Ortodoxe Ruse, Marchel. Să vedem ce vor spune instituțiile competente ale statului.

7. Zona centrală, inclusiv municipiul Chișinău, rămâne atașată cursului proeuropean: Ialoveni – 67,70%, Strășeni – 62,37%, Călărași – 60,46%, Nisporeni – 60,08, Criuleni – 60,20%, Hâncești – 58, 86%, municipiul Chișinău – 55, 98% (suburbiile – 63,2%).

8. Rezultatele candidaților proeuropeni, inclusiv ale celor care au chemat la boicotarea referendumului, sunt foarte modeste, așa încât, ca și în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020, victoria Maiei Sandu va depinde de alegătorii lui Renato Usatîi și de o nouă mobilizare a electoratului proeuropean.

9. Un glonț venit dinspre Rusia a trecut la un milimetru pe lângă tâmpla Republici Moldova. Urmează celălalt, peste două săptămâni, apoi al treilea – în alegerile parlamentare de anul viitor. Liderii proeuropeni, de la guvernare și din opoziție, trebuie să se întâlnească și să discute o strategie de apărare și de realizare a Pactului pentru Europa.