Chirtoacă, Usatîi, asemănări și diferențe

Semne diacritice

Mișcări surprinzătoare, enigmatice pe scena politică locală: după primarul fugar al Bălțiului, Renato Usatîi, și-a anunțat demisia și primarul suspendat al Chișinăului, Dorin Chirtoacă. Ambii s-au răzgândit subit, aproape sincronic, după ce luni în șir s-au opus cu vehemență îndemnurilor de a se retrage din funcție.

Usatîi își pusese în mișcare consilierii municipali pentru a organiza un referendum în Bălți, ca alegătorii de acolo să se pronunțe dacă sunt sau nu de acord ca el să rămână primar la distanță, prin Skype, iar Consiliul Municipal a votat ideea sa, stabilind ca referendumul să fie organizat la 4 martie. Nu a trecut o lună și Usatîi s-a dezis de referendum, anunțând, pe 12 februarie, că nu mai vrea să conducă de la distanță și își va da demisia. Explicația sa e că în timpul apropiat nu va putea reveni în Republica Moldova, că Bălțiul are de suferit din cauza lipsei primarului și, dacă întârzia cu demisia „până la sfârșitul lunii aprilie, aceasta însemna că nu puteau fi organizate alegeri locale până în anul 2019”.

Da, Codul Electoral spune că „alegeri noi pentru funcția de primar nu se organizează”, dacă „vacanţa funcţiei de primar al localităţii a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului”. Dar aceste motive erau valabile și atunci când Usatîi părea hotărât să nu cedeze postul atâta timp cât se mai bucură de încrederea bălțenilor. De fapt, el nu avea dubii că bălțenii îl sprijină în continuare, altfel de ce ar fi insistat asupra referendumului. Ce s-a schimbat între timp? L-a demoralizat demisia celor doi viceprimari, membri ai „Partidului Nostru”? L-au convins „patronii” de la Moscova să renunțe la referendum în folosul alegerilor anticipate, după cum scrie Petru Bogatu?

Și Dorin Chirtoacă era hotărât să stea neclintit în funcție până i se face dreptate. Ca și în cazul lui Usatâi, schimbarea „la față” s-a manifestat la începutul lui februarie. Răspunzând cu o întârziere neobișnuită pentru el, de tocmai trei zile, la îndemnul lui Dodon să facă „un pas demn”, plecând din postul de primar, Chirtoacă a lăsat să se înțeleagă că e pe cale de a lua această decizie, că Dodon vrea de fapt să-l oprească. „Noi am învățat lecția. Dumnealui a spus ceea ce a spus, tocmai pentru ca noi să procedăm invers”, a explicat Chirtoacă, făcându-i, la rândul său, lui Dodon o propunere: „Tovarășe Dodon, ești gata să-ți dai dumneata demisia, ca împreună cu mine să participi din nou la alegerile pentru Primăria municipiului Chișinău în luna mai anul acesta?”.

Și motivele răzgândirii lui Chirtoacă sunt asemănătoare cu ale lui Usatîi: „Nu am cum să revin (în funcție), pentru că sunt legat la mâini și de picioare de către guvernare”, și „dacă nu mă pot întoarce la serviciu, sunt nevoit să renunț”. El este sigur că astfel strică planurile Partidului Democrat, care „nu vrea aceste alegeri locale anticipate. Ei vor să-și păstreze primarul lor, Silvia Radu, până în 2019”.

Toate aceste argumente erau valabile și până la referendumul din 19 noiembrie 2017, inițiat de PSRM. Dacă demisiona atunci, nu se cheltuiau în van mai multe milioane de lei. Ce s-a schimbat între timp? Cine l-a convins să cedeze? A înțeles că e culpabil, că nu-și poate demonstra nevinovăția? Sau poate l-au determinat să renunțe acțiunile Silviei Radu, care scoate munți de gunoi de sub preșurile Primăriei și există riscul ca Partidul Liberal să nu reușească să-l acopere din nou? Pericolul compromiterii definitive și totale a partidului ca urmare a dezvăluirilor Silviei Radu să-l fi speriat pe Ghimpu?

Și Usatîi, și Chirtoacă își fac titlu de glorie din faptul că provoacă alegeri locale anticipate, că astfel se răzbună pe Plahotniuc. Răzbunarea e dulce, dar să nu-și facă, nici ei, nici noi care îi aplaudăm, iluzii prea mari: puterea centrală îl poate ignora și chiar hărțui „cu succes” pe orice primar. Să ne amintim cu acest prilej de Serafim Urecheanu și relația sa cu Voronin. Contează foarte mult nu numai faptul ca primarul să fie ales de cetățeni, ci să fie și integru. Sunt integri primarii demisionari, aceasta-i întrebarea! Dacă nu, „eroismul” lor e jalnic și aplauzele noastre la fel.

Sincronizarea lui Chirtoacă și Usatîi nu demonstrează neapărat că sunt consiliați din același „centru”, ci reflectă mai curând asemănările de situație în care se află ambii. „Politica” uniformizează. Usatîi, aflat la Moscova, în umbra serviciilor secrete ruse, ne surprinde mai puțin, însă de la juristul și fostul luptător pentru drepturile omului Dorin Chirtoacă ne așteptam să pună, ca până la referendum, un preț mai mic pe rămășițele partidului său, pe jocul politic (care poate fi corect) și unul mai mare pe apărarea onoarei și demnității proprii. Să nu mai aibă ce apăra?