Nemții din Pervomaisc

Modificare: Satele Pervomaisc din sudul R. Moldova au fost cândva populate de germani și aveau alte denumiri, însă după ocuparea, în 1940, a Basarabiei de către ruși, toponimele acestor localități au fost șterse

Deși au trecut mai bine de 20 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova, „relicvele” URSS-ului mai sunt „vii” prin țară. Cel puțin, localități cu denumirea de Pervomaisc sau Pervomaiscoe, numite astfel în cinstea sărbătorii de 1 mai a oamenilor muncii, în limba rusă, se regăsesc practic în fiecare raion. Unele dintre aceste sătucuri au aparținut, de fapt, coloniștilor germani, care s-au aciuat cu traiul aici la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Emmental, schimbat în Pervomaisc

Satul Pervomaisc din raionul Căușeni e situat la 40 km de Chișinău. După amplasarea caselor pe o linie dreaptă pe deoparte și de alta a drumului central și felul cum sunt construite, apar bănuieli că aici istoria a fost scrisă de o altă etnie decât cea slavă.

„Acest sat a fost înființat și populat de germani. Au venit aici prin anii 1900 și au locuit până în 1940, când rușii ne-au ocupat. Se chema Emmental, nume dat de nemți în cinstea fiicei conducătorului lor. Era unul dintre cele mai bogate sate din sudul Moldovei. Aici era cea mai bună moară, că veneau tocmai din localitățile vecine să macine grâul”, explică primarul din comunitate, Gheorghe Bahcivanji.

Vizite din Germania

Unicele amprente germane care s-au mai păstrat și astăzi în comunitate sunt pereții bisericii în formă gotică, înfățișarea caselor și mormintele acestora. Locuințele sunt lungi, amplasate în câteva rânduri pe linii drepte și cu ferestre montate în acoperiş. „Erau gospodăroși și foarte mulți moldoveni lucrau la ei. Harnici și educați. Aveau cei mai frumoși cai și cele mai bune pluguri. Plăteau bine și nu-și băteau joc de oameni. Unicul neamț care a trăit aici până în 1990 se chema Peter Dick. A plecat de aici după ce soția lui a decedat. Însă, să vedeți, rușii au schimbat denumirea satului din Emmental în Pervomaisc, dar neamțului nu i-au schimonosit numele”, își amintește doctorul Vasile Filip.

În cimitirul din sat, mormintele germanilor se deosebesc de cele ale moldovenilor. Blocuri mari de piatră țin locul crucilor. Prin mijlocul cimitirului se găsește și cel al soției lui Peter Dick, Ecaterina, numai că literele de pe monument sunt scrise în alfabetul chirilic - „Екатерина Дик”. „În 1940, nemții s-au retras în Germania. Și-au strâns câteva lucruri și au plecat. În casele lor și-au făcut loc moldovenii, bulgarii, ucrainenii și rușii. Fațada caselor e păstrată de la germani, chiar și cea a bisericii - se vede că a fost de model catolic. Satul a fost vizitat deseori de nemți, dar după ce au venit comuniștii la putere în 2002 nu au mai pus piciorul în comună”, spune Filip.

„Nemții nu se încâlceau cu moldovenii”

În raionul Hâncești, satul Pervomaiscoe a purtat odinioară denumirea de Principesa Elena. Însă, puțini dintre locuitorii satului cunosc acest lucru, majoritatea ridicând din umeri când aud că satul lor a fost încropit de germani. „Au venit aici pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar în 1940 s-au retras în Germania. În urma semnării pactului Ribbentrop-Molotov, nemții știau ce-i așteaptă, așa că au fost pregătiți din timp. Totuși, a rămas o singură familie de nemți și au trăit până la adânci bătrâneți aici”, explică profesoara de istorie din comunitate, Tatiana Petrașov.

Din spusele profesoarei, germanul a lucrat profesor la școala din comunitate, iar soția acestuia a avut grijă de educația copiilor. „Nemții nu se încurcau cu moldovenii. Ei se căsătoreau cu nemțoaicele lor și invers. Erau foarte educați și responsabili. Femeile lor nu munceau la câmp, dar stăteau acasă și aveau grijă de copii. Nemții se deosebeau cu mult de moldoveni. Până și amplasarea caselor pe o linie dreaptă dă de înțeles că ei erau exemplari și corecți. Păcat că satul nu poartă numele vechi”, relatează Petrașov.

Marienfeld, neschimbat

Unicul sat Pervomaisc care a revenit la denumirea veche se află în raionul Cimișlia și poartă numele de Marienfeld (în traducere din germană - Câmpiile Mariei). Pământurile mănoase au fost punctul forte care i-au atras pe cei 700 de nemți în 1910, spun localnicii.

„Era un sat prosper și aranjat cu gust. Numai că în 1940 au plecat cu toții de aici și și-au lăsat casele și pământurile, retrăgându-se în Germania. Apoi, au venit rușii la putere, schimbându-i denumirea în Pervomaisc și înființând aici un sovhoz”, povestește Mihai Moldovanu, pe care toți sătenii l-au recomandat pentru redarea istoriei.

Totuși, aproape fiecare sătean de aici are în vocabular expresia „nemții sunt nemți și nu-s ca moldovenii”. Povestitorul nostru are următoarea explicație: „Vă închipuiți, în 1910, nemții aveau asfaltate pe lângă gospodării trotuare, numai drumul central era de țară. Moldovenii de prin satele vecine lucrau aici la nemți și cum se reîntorceau, seara, de la lucru pe la casele lor, unuia i-a dat prin cap să meargă cu calul pe trotuar, că pe cel central se îngloda. Văzând una ca asta, un neamț l-a chemat în beci, cică să-l cinstească cu un păhărel de vin. Măi, și când i-a ars o mamă de bătaie spunându-i că trotuarul e pentru oameni, iar drumul e pentru animale și nu se cuvine una ca asta... Și dacă suntem moldoveni, apu’ suntem”.

Un monument în cinstea germanilor

Anul 1940 rămâne istorie pentru localnici, deoarece după plecarea germanilor ei au fost cei care au preluat satul, numai că nu și conducerea care aparținea rușilor. „În ziua când nemții au fost deportați acasă, au venit foarte multe camioane și i-au încărcat, luându-și fiecare doar câte o valiză. Nemțoaicele aruncau din camioane moldovenilor câte o bucată de pâine. Au lăsat casele cu tot ce se găsea în ele, iar noi am venit pe de-a gata”, zice dânsul.

În fiecare an, satul este vizitat de germani. În 2011, în centrul Marienfeldului a fost inaugurat un monument dedicat jubileului de 100 ani ai localităţii. Pe lespedea de piatră este scris în trei limbi - română, rusă şi germană - că localitatea Marienfeld a fost fondată de 57 de familii germane din toată Basarabia în anul 1910, iar în anul 1940 s-a produs strămutarea locuitorilor din Marienfeld în Germania. Monumentul este un dar oferit localităţii din partea doctorului Artur Shaiblle.

În cimitir este construit un monument pe care sunt inscripționate numele germanilor care și-au găsit somnul cel de veci: Johannes Balmer, Peter Weippert, Gottfried Sholz etc. În 1965, satul Marienfeld a fost rebotezat în Pervomaisc, iar după declararea independenţei R. Moldova, s-a revenit la toponimia inițială.

„Toponimia R. Moldova” de Anatol Eremia, doctor habilitat în filologie:

Pe la mijlocul sec. al XIX-lea, în Basarabia existau 24 de colonii germane. Multe dintre ele au fost denumite după numele proprietarilor de pământ din localităţile respective: Achendorf, Alexanderfeld, Emmental, Marienfeld etc.

În anii postbelici, după 1945, majoritatea numelor germane au fost substituite cu alte denumiri: Emmental cu Pervomaisc (raionul Căuşeni), Marienfeld cu Pervomaisc (raionul Căușeni) etc. Aceste nume topice sunt formaţii ruseşti, apărute pe cale oficială, la origine reprezentând creaţii comemorative, metaforice, simbolice.