Partidele cu două „locomotive”

Semne diacritice // Datele sondajului confirmă impresia că avem un Guvern funcțional și că Iurie Leancă reușește să se afirme în postul de prim-ministru

O veste bună pentru Coaliția Proeuropeană: dacă e să credem sondajului sociopolitic efectuat de IMAS la comanda Agenției IPN, 42 la sută din moldoveni apreciază activitatea Guvernului Leancă drept bună sau foarte bună, în timp ce 16 la sută nu și-au făcut încă o opinie în acest sens. Altele 42 la sută o consideră slabă sau foarte slabă, ceea ce ar însemna că șansele electorale ale puterii și ale opoziției sunt egale. Va depinde în continuare de Guvernul Leancă în care parte se va înclina balanța.

Deoarece intențiile de vot pentru partidele CPE plus PL sunt sub nivelul intențiilor de vot pentru PCRM, putem deduce că o parte din alegătorii care apreciază pozitiv activitatea Guvernului mai sunt încă dominați de neîncredere față de partidele CPE. Dar și PL. 43 la sută din respondenți se așteaptă că ele se vor certa din nou. Nu par să se adeverească nici așteptările strategilor liberali că dezamăgirea față de partidele de guvernământ va da apă la moara PL. Procentajul lor nu crește, ci scade ușor. Circa 30 la sută din alegători nu s-au decis pentru cine vor vota sau că vor participa la alegeri.

Interesant, 55 la sută din respondenți au evaluat că, în perioada 2010-2013, autoritățile au făcut „unele progrese” sau chiar „progrese mari” pentru aderarea R. Moldova la UE, în timp ce ponderea celora care au considerat că autoritățile au bătut pasul pe loc sau chiar au regresat este de 30 la sută. De unde rezultă că progresele AIE și CPE au fost apreciate până și de o parte din adversarii integrării europene, a căror pondere e de 45,7%, față de 49,2%, care ar vota pentru aderarea la UE. Deși intențiile de vot indică o preferință pentru PCRM, potențialul electoral al coaliției este întrucâtva mai mare. Rămâne de văzut dacă partidele de guvernământ vor reuși să-l valorifice în anul care a mai rămas până la alegeri.

Datele sondajului confirmă impresia că avem un Guvern funcțional și că Iurie Leancă reușește să se afirme în postul de prim-ministru nu mai puțin convingător ca în cea de ministru de Externe. Contează fără îndoială și faptul că Guvernul funcționează ca o echipă unită de scopul integrării europene, că, cel puțin în aparență, între miniștri domnește buna înțelegere, că liderii CPE nu-și mai spală rufele în public, spre dezamăgirea unor televiziuni care își bazaseră politica editorială pe scandaluri. Nu este clar dacă imaginea premierului și a miniștrilor se va „converti” în câștig de imagine pentru partidele pe care le reprezintă. Creșterea PLDM și PD în sondaje, comparativ cu datele sondajului IMAS din luna mai, este prea mică, îl limitele marjei de eroare, ca să putem vorbi despre o tendință nouă. Oricum, ca partidele să „capitalizeze” buna reputație a Guvernului, dar și a spicherului, a unor deputați, trebuie ajustată formula de reprezentare a partidelor. În acest sens, apariția în public a lui Vlad Filat, Iurie Leancă și Natalia Gherman, pentru a semna în numele PLDM Pactul Responsabilității pentru o Moldovă Europeană este un pas în direcția corectă. Astăzi, ratingul unui partid se bazează doar pe ratingul liderului său. El este singura „locomotivă”, în timp ce restul liderilor sunt pe post de „vagoane”. Exemplul PL o demonstrează foarte clar: intențiile de vot pentru liberali s-au plafonat mult sub nivelul popularității lui Chirtoacă, după ce alegătorii s-au ales cu impresia că rolul său în acest partid este unul minor.

Nu există date credibile referitor la popularitatea liderilor, însă putem presupune că în PLDM și PD, Filat și Lupu se pot pomeni în fața dilemei lui Ghimpu: să rămână în continuare, cu orice preț, „locomotiva” întâi sau să facă loc unor „locomotive” noi, eventual, mai puternice. Astfel, europenismul lor va fi pus la grea încercare. Să sperăm că nu se va ajunge la rivalitate absurdă, la invidie și lovituri sub centură. Modelul occidental oferă suficiente soluții în asemenea cazuri. Nu par cu totul lipsite de sens interpretările că lui Leancă și Corman nu li s-a oferit cuvântul la adunarea proeuropeană din 3 noiembrie 2013 din rațiuni subiective. Lupu a explicat că liderii de partid au avut prioritate, căci, în cadrul partidelor, rangul lui Corman și Leancă este inferior rangului său și al lui Filat. Rangul da, dar, în unele cazuri, popularitatea bate „rangul” și orice strateg electoral trebuie să țină cont de aceasta.

P.S. Comentariul a fost scris înainte de a fi dat publicității Barometrul Opiniei Publice, comandat de IPP.