Moldoveni „falsificați”

Acte // Fiind ușor de falsificat, mai mulți interlopi din întreaga lume își fac pașapoarte moldovenești

Mai mulți criminali și interlopi din întreaga lume și-au făcut în ultimii zece ani acte de identitate moldovenești false, eliberate legal de ÎS „Registru”. Anual, instituția depistează câte 50 de cazuri de falsificări de acte sau încercări de falsificare. Majoritatea actelor false au fost fabricate pe timpul fostei guvernări comuniste, anunță ÎS „Registru”. Cu toate acestea, până acum nu a fost tras la răspundere niciun angajat al instituției.

Criminal din Kuzbass, cu pașaport moldovenesc

În vara anului trecut, pe 7 august 2013, forțele de ordine ruse au reținut, în Moscova, capul uneia dintre cele mai periculoase grupări criminale din regiunea rusească Kemerovo care avea asupra sa un pașaport și un permis de conducere moldovenești false, eliberate pe numele unui cetățean moldovean, dar cu fotografia criminalului rus. În acte era trecut numele unui oarecare Mihail Talmazan din raionul Ștefan Vodă. Bărbatul al cărui nume este indicat în acte chiar există. Nu l-am putut însă găsi pentru a verifica dacă știe ceva despre acest fals, eliberat încă în 2007 de Biroul de Evidență și Documentare a Populației din Chișinău. Cert este că acest cod numeric din act există în baza de date a ÎS „Registru”.

Două luni mai târziu, în octombrie 2013, grănicerii ucraineni au reținut un alt rus, tot cu pașaport moldovenesc fals, care încerca să traverseze hotarul moldo-ucrainean. Pașaportul era parțial falsificat: fusese schimbată pagina cu fotografia și datele personale ale cetățeanului. Ulterior, bărbatul a explicat că actul fals l-a costat 600 de euro.

„Scheletul” din dulapul lui Vîntu

Cel mai recent caz de falsificare în care a fost implicat ÎS „Registru” a ținut primele pagini în toată presa din România. Polițiștii români l-au reținut pe cunoscutul om de afaceri român Sorin Ovidiu Vîntu (cercetat penal în mai multe dosare penale pentru spălare de bani și delapidări – n.r.) pentru faptul că acesta deține un buletin de identitate și un pașaport moldovenesc false, eliberate pe un nume străin, dar cu fotografia acestuia. Actele au fost eliberate pe numele fictiv Corneanu Sorin Haralambie, de către Biroul de Evidență și Documentare a Populației Cantemir, încă în decembrie 2003.

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC) de la Chișinău, cel care a anunțat autoritățile române despre fals, a precizat că aceste acte au fost anulate în mai 2013. Pe acest caz a fost pornit un dosar penal. Contactat de Ziarul NAȚIONAL, procurorul care examinează dosarul, Andrei Procoavă, afirmă că până la acest moment s-a stabilit că, în anul 2003, un cetățean care s-a prezentat drept Sorin Haralambie Corneanu a mers la Biroul de Evidență și Documentare a Populației din Cantemir cu un pașaport de tip sovietic, un certificat de naștere și un livret militar, solicitând să îi fie perfectate actele de identitate. Ulterior, s-a constatat că actele prezentate nu există în baza de date, deci identitatea persoanei a fost falsă. Procoavă ne-a mai declarat că, deocamdată, în dosar nu există persoane bănuite. Și șeful Biroului de Evidență și Documentare a Populației din Cantemir, Anatol Antoniu, susține că nu a putut fi identificată persoana care a eliberat aceste acte de identitate false.

Acte false pentru noi crime

Șirul persoanelor care au reușit să își perfecteze acte de identitate false cu concursul unor funcționari publici poate continua. Presa a scris anterior și despre modul în care cunoscutul criminal moldovean Vitalie Proca, suspectat de mai multe omoruri la comandă, a reușit să își perfecteze în 2010 un pașaport, folosind un aviz fals eliberat de o inspectoare a Direcţiei Informaţii şi Evidenţă Operativă a Ministerului Afacerilor Interne. Folosindu-se de pașaport, Proca a traversat de mai multe ori hotarul și a comis mai multe infracțiuni grave pe teritoriul altor state. Inspectoarea a fost pusă sub învinuire pentru depășirea atribuţiilor de serviciu. Și cumnatul lui Proca, David Davideanu, a reușit să scape de Interpol folosind un pașaport eliberat pe un nume fals - Mihran Svazyan.

Falsificarea, o procedură simplă

Responsabilii de la MTIC susțin că anual sunt depistate în medie câte 50 de cazuri de încercare sau falsificare a actelor de identitate. De regulă, „beneficiarii” sunt cetățeni ai R. Moldova, dar nu în toate cazurile pot fi identificați. Aceștia prezintă la eliberarea primară a actelor de identitate documente care nu le aparţin.

„Până la eliberarea primară a actelor de identitate, imaginea grafică a persoanelor nu se conţine în Registrul de stat al populaţiei şi identificarea solicitantului se efectuează în baza documentelor eliberate anterior sau în baza declaraţiilor reprezentanţilor legali sau ale rudelor acestora. În practică, se atestă cazuri când persoanele prezintă documente (paşaport de tip sovietic) care nu le aparţin cu fotografia schimbată şi cazuri când persoanele fac declarații false la identificare. De exemplu, mama unui minor s-a prezentat cu documentele acestuia şi cu o persoană străină, dar a declarat că este copilul său”, se arată într-un răspuns oficial primit de la MTIC. Potrivit aceleiași surse, până în prezent nu au fost înregistrate cazuri de tragere la răspundere penală a angajaților ÎS „Registru” pentru implicare în falsificarea documentelor.

De ce tace Molojen?

Pentru că cele mai multe dintre documentele false depistate de MTIC au fost eliberate până în 2009, pe timpul guvernării comuniste, când ministerul era condus de generalul Vladimir Molojen, l-am contactat pentru a-i cere o declarație. După ce a ascultat întrebarea, Molojen ne-a rugat să revenim mai târziu, pentru că, a spus el, tocmai era la medic. Pe urmă nu a mai răspuns la telefon. Cei de la MTIC nu au putut să ne spună dacă a știut sau nu conducerea de atunci a ministerului despre aceste cazuri de falsificare a actelor.

Alexandru Oleinic, ex-ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor în perioada 2009-2010:

„Pe timpul când am condus ministerul, nu îmi amintesc să fi descoperit astfel de cazuri de falsificare a actelor, dar pot să vă spun că, în contextul în care nivelul de securitate al actelor sovietice era minim, era foarte ușor să te pricopsești cu un buletin sau pașaport fals. Într-un timp, birourile de documentare a populației nu aveau nici aparat de fotografiat. Oamenii veneau cu pozele în plic. Riscul de falsificare era mare”.