Moldova şi-a ales preşedintele. Cum arată bătălia dintre Evgheni Şevciuk şi Vadim Krasnoselsky pentru preşedinţia Transnistriei

sursa: hotnews.ro

Andrey Devyatkov

Alegerile s-au încheiat în Republica Moldova, dar campania electorală este în plină desfăşurare în mica republica separatistă de câteva sute de mii de locuitori. În Transnistria, alegerile prezidenţiale vor avea lor în dată de 11 decembrie. Care este miza acestor alegeri, care sunt temele de campanie electorală şi de ce contează pentru viitorul regiunii cine iese preşedinte în republica Moldova.

Andrey Devyatkov, specialist în problema transnistreană, a explicat pentru HotNews.ro cum se vede campania din stânga Nistrului, aflată în plină desfăşurare.

Rep: Alegerile aşa-zisului preşedinte al republicii separatiste transnistrene vor avea loc la 11 decembrie. Ce ştim în acest moment despre principalii competitori? Care sunt temele lor de campanie, cum se diferenţiază între ei?

Andrey Devyatkov: Nu există diferenţe esenţiale în planul ideilor între principalii candidaţi – actualul preşedinte Evgheni Şevciuk şi preşedintele parlamentului transnistrean, Vadim Krasnoselsky. Amândoi încearcă să se prezinte drept apărători ai statului transnistrean, drept furnizori de securitate şi stabilitate în plan intern precum şi garanţii unor bune relaţii cu Rusia. Aceste alegeri sunt mai degrabă despre o pură bătălie pentru putere, nu este o competiţie de idei. Dar prin utilizarea tehnicilor de campanie politică, candidaţii principali încearcă să se acuze unul pe celălalt de lucruri precum „reprezentarea intereselor oligarhice”, „sifonarea banilor din companiile de stat” sau „dezvoltarea unor relaţii strânse cu Moldova”.

Rep: Presa de la Chişinău semnalează faptul că la dată de 5 noiembrie curent în regiunea transnistreană s-au desfăşurat pentru prima dată „competiţii militare”, cu implicarea tehnicii militare, care vor dura două săptămâni, având drept scop „dezvoltarea interacţiunii forţelor militare ale Federaţiei Ruse cu structurile militare transnistrene”. (sursă: Independent.md) Aceste mişcări au legătură cu campania electorală?

AD: În mod cert liderul transnistrean, Evgheni Şevciuk, se foloseşte de acest eveniment în campania sa electorală. Poate să o facă pentru că, în acord cu constituţia Transnistriei este comandat suprem. În acelaşi timp, evenimentul a fost organizat în contextul unor serii de exerciţii militare iniţiate de trupele ruseşti după exerciţiile comune ale trupelor din Statele Unite şi Moldova, organizate în mai anul acesta. Iniţiativele României în dezvoltarea unei cooperări militare cu Moldova reprezintă şi ele un motiv. Activitatea Rusiei pare să fie un „răspuns simetric” care nu are o mare semnificaţie militară, ci una simbolică în sensul proiectării puterii militare în regiune şi în contextul deteriorării relaţiilor cu Vestul.

Rep: În ce măsură concentrarea de trupe NATO în România este o temă folosită în Transnistria în campania electorală?

AD: Din câte cunosc, discursul antiromânesc sau anti-NATO nu joacă un rol în această campanie electorală. Punctele centrale de campanie sunt concentrate predominant pe problemele interne. Factorul extern se discută în termeni de genul care candidat este mai pro-rus (cu alte cuvinte pe cine susţine Rusia) sau care din ei se presupune că ar „renunţa” la statalitatea Transnistriei având legături politice şi financiare secrete cu autorităţile din Moldova. A devenit obicei pentru politicienii transnistreni în perioadele pre-electorale să viziteze Moscova în fiecare lună şi să se întreacă în organizarea de conferinţe de presă şi interviuri pentru media rusească precum şi în căutarea de ocazii de a întâlni oficiali ruşi de rang înalt pentru a-şi demonstra ataşamentul faţă de Kremlin. Pe lângă asta, rivalii se acuză reciproc de conspiraţii cu autorităţile şi oligarhii din Moldova împotriva suveranităţii Transnistriei. Şevciuk a fost acuzat de organizarea unei afaceri comune cu moldovenii pentru a exporta electricitate prin intermediul unei companii energetice şi de a importa carburanţi nu din Ucraina, ci din Moldova. La rândul sau, Vadim Krasnoselsky ar fi stabilit relaţii strânse cu majoritatea aflată la putere în Moldova în contextul dialogului interparlamentar încă din 2015.

Rep: În urmă cu două săptămâni, liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a trimis o scrisoare vicepremierului rus Dmitri Rogozin, emisarul preşedintelui Vladimir Puţin pentru Transnistria, în care cere Moscovei să trimită experţi în regiunea separatistă pentru a supraveghea „alegerile” prezidenţiale care ar urma să se desfăşoare acolo. Încearcă Şevciuk să obţină sprijinul şi bunăvoinţa Moscovei prin astfel de gesturi? Unele voci susţin că ar fi căzut în dizgraţie.

AD: Nu este prima dată când Evgheni Şevciuk solicită Moscovei să trimită experţi. Ei sunt chemaţi pe post de mediatori în contextul multiplelor situaţii conflictuale din rândul elitei politice regionale. De exemplu, experţii ruşi au fost de asemenea invitaţi de liderul transnistrean când situaţia critică a monedelor străine în Transnistria a fost politizată de Consiliul Suprem (Parlamentul Transnistrean). Guvernul nu controlează în acest moment toate instituţiile statului: acelea ale căror şefi sunt numiţi sub influenţa Parlamentului par să lucreze mai mult în favoarea lui Vadim Krasnoselsky. Comisia Electorală Centrală, de care depinde puternic organizarea alegerilor, se numără printre aceste instituţii. Pe de altă parte, preşedintele controlează armata şi agenţiile de aplicare a legii, presa de stat. În consecinţă, şi Parlamentul este interesat de observatori din Rusia care vor fi trimişi de partenerul strategic al Parlamentului Transistrean, partidul Rusia Unită. Prin urmare, prevenirea falsificării alegerilor în favoarea unui candidat sau altuia este scopul invitării „experţilor” sau „observatorilor” din Rusia. Ambele tabere fac asta. În prezent, popularitatea lui Evgheni Şevciuk a scăzut dramatic din cauza crizei economice în regiune, dar este încă prea devreme să spunem că a pierdut. În 2011 s-a dovedit un candidat suficient de abil reuşind să-şi învingă adversarul care s-a bucurat de sprijinul celui mai puternic partid şi al Moscovei. În ochii opiniei publice, principalul oponent al lui Şevciuk – Vadim Krasnoselsky – este asociat cu grupul oligarchic „Sheriff” ceea ce într-un fel îi subminează imaginea. În acelaşi timp, Krasnoselsky se bucură de suportul partidului aflat la guvernare şi evident dispune de resurse financiare substanţiale.

Rep: Care este în prezent perspectiva Transnistriei pe termen scurt, ne aşteptăm la vreun eveniment major acolo?

AD: Una din provocările majore pentru Transnistria în acest moment este în ce măsură autorităţile Transnistrene vor păstra control exclusiv asupra tuturor operaţiunilor de import din regiune sau Moldova va reuşi să reintegreze total acest spaţiu economic graţie sprijinului Ucrainei. Ar fi o pierdere substanţială a suveranităţii de facto a republicii separatiste. A doua problemă este în ce măsură Transnistria va rămâne sau nu în interiorul Acordului de Liber schimb dintre UE şi Moldova. Un acord preliminar pe acest subiect a fost obţinut în toamna lui 2015, dar situaţia în ce priveşte respectarea obligaţiilor de către partea Transnistreană rămâne neclară. În sfera politicii interne e greu de imaginat că sunt posibile schimbări majore în Transnistria, fie din cauza crizei socio-economice , fie din cauza unor factori externi. Alegerile nu par să poată schimba în vreun fel orientarea Transnistriei în politica externă.

Rep: Cât de stabilă economic este acum Transnistria. Ne putem aştepta la o evoluţie negativă accentuată din acest punct de vedere?

AD: Din păcate, criza severă din economia Transnistriei şi din sfera socială va continua. Tendinţele negative nu vor dispărea pe termen scurt în primul rând din cauza crizei continue din pieţele CSI şi în absenţa unui ajutor direct din Rusia (în ce priveşte asistenţa macroeconomică). Atât PIB-ul cât şi exportul s-au prăbuşit dramatic în ultimii ani. Practic nu există resurse interne sau externe la dispoziţia autorităţilor Transnistrene pentru a face faţă situaţiei. A diminua asistenţa socială este din punct de vedere politic o opţiune de neacceptat pentru autorităţile Transnistrene, ceea ce creează o provocare continuă pentru autorităţi: de unde să facă rost de bani? Scenariul ideal ar fi depăşirea recesiunii. În acelaşi timp, regiunea s-a adaptat cumva la situaţia volatilă şi imprevizibilă care o afectează încă de la prima criză financiară care a izbucnit în 2008. Populaţia ştie foarte bine din propria experienţă că situaţia din Ucraina şi chiar Moldova este chiar mai rea: aceste ţări se confruntă cu provocări ca instabilitate politică, corupţie masivă şi prăbuşire economică.

Rep: În ce fel consideraţi că vor fi influenţate alegerile din Transnistria de rezultatul alegerilor din republica Moldova? Are vreo importanţă pentru locuitorii din Transnistria dacă iese Igor Dodon sau Maia Sandu?

AD: Rezultatele alegerilor din Moldova vor influenţa masiv alegerile din Transnistria deoarece candidaţii au agende diferite. În mod cert un candidat pro-rus (cum este perceput Igor Dodon) va fi mai favorabil Transnistriei. În discursul Maiei Sandu, Transnistria este asociată predominant cu corupţia şi contrabanda, ceea ce înseamnă că va încerca să schimbe cumva actuala politică a Chişinăului faţă de Tiraspol.

Rep: Cât de mult a influenţat votul cetăţenilor din Transnistria rezultatul alegerilor din Moldova?

AD: Referitor la votul din Transnistria, pot spune că acolo a avut loc în mod evident o mobilizare în comparaţie cu primul tur. Dacă informaţiile din presă sunt corecte, în primul tur au fost cu 10.000 de votanţi mai puţin din Transnistria, iar în al doilea tur această cifra s-a dublat. Dacă luăm în calcul diferenţa dintre Dodon şi Sandu (cam 73 de mii de voturi), numărul cetăţenilor care au votat în Transnistria este considerabil. Desigur, întrebarea care se naşte este cum a fost posibilă această mobilizare şi, dacă a avut loc o intervenţie din partea administraţiei, cum ar putea fi abordată din punct de vedere legal acest tip de intervenţie. După ştiinţa mea, practica aducerii votanţilor cu autobuzul nu este ilegală. Ilegal este să plăteşti pentru voturi. Prin urmare, eventuale astfel de cazuri trebuie investigate cu grijă. Indirect, există o confirmare că oamenii n-au fost forţaţi sau stimulaţi să voteze pentru unul dintre candidaţi: Maia Sandu a luat între 20 şi 25% din voturi la secţiileîn care transnistrenii şi-au putut exprima votul.

Rep: Ce înseamnă pentru Transnistria faptul că Igor Dodon a câştigat alegerile?

AD: Faptul că Dodon caută normalizarea relaţiilor cu Rusia ar putea creşte speranţele în Tiraspol că politica Moldovei faţă de Transnistria, care a presupus diferite măsuri restrictive în ultimii ani (de pildă, împotriva transportului de mărfuri din Transnistria), ar putea fi reconsiderată sau măcar ar putea să nu se deterioreze şi mai tare. Pe de altă parte, Moldova este o republică parlamentară cu prerogative simbolice pentru preşedinte. Asta înseamnă că negocierile în ce priveşte „federalizarea” Moldovei nu pot fi lansate în viitorul apropiat şi Transnistria nu poate fi forţată să discute o reintegrare cu Moldova chiar dacă Dodon a câştigat alegerile.

Rep: Contează pentru România cine iese preşedinte în aşa-numita republică transnistreană? Există diferenţe semnificative între candidaţi?

AD: Principalii candidaţi sunt interesaţi în menţinerea status quo-ului. Ei nu sunt dornici să provoace sau să reconsidere în vreun fel actuala stare de lucruri din Transnistria. Pentru România, evoluţiile din dreapta Nistrului vor continua să reprezinte principala preocupare.

NOTĂ: Interviul face parte din proiectul „Dosarele conflictului transnistrean. Soluţii pentru dezvoltarea societăţii pe cele două maluri ale Nistrului” derulat de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane.

Andrey Devyatkov, Doctor în istorie, lector superior la Universitatea de Stat din Tyumen (Rusia). A fost cercetător invitat la Stiftung Wissenschaft und Politik (Germania), New Europe College (România), Departamentul de Studii de Politică Globală, Universitatea din Malmo (Suedia). Domenii de interes: reglementarea transnistreană, Parteneriatul estic, politica externă a Rusiei şi Germaniei, fosta Uniune Sovietică.

sursa: hotnews.ro