„Moartea”, evacuată din satele Moldovei

DEPOZITE // În R. Moldova mai există 19 localități în care sunt stocate circa 5 700 de tone de pesticide sovietice extrem de periculoase. Instituțiile abilitate promit să scoată „moartea” din sate în următorii doi ani

Au trecut mai bine de zece ani de când autoritățile încearcă să salveze satele moldovenești de efectele dezastruoase pe care le produc pesticidele moștenite din perioada sovietică. Substanțele continuă să fie o bombă cu efect întârziat pentru R. Moldova, a cărei dezamorsare ajunge să coste peste 240 de milioane de lei. În ultimii ani, mai multe state europene ne-au sărit în ajutor, oferindu-ne bani pentru reambalarea pesticidelor și pregătirea lor pentru evacuare. În prezent, sunt în derulare patru proiecte care au drept scop distrugerea chimicalelor din R. Moldova în Polonia sau Germania.

După nouă ani de așteptare, locuitorii satului Târnova din raionul Dondușeni vor scăpa de toxinele care amenință satul dintr-un vârf de deal. Depozitul, situat la marginea localității, păstrează 54 de tone de pesticide, care urmează a fi trimise în Polonia pentru a fi distruse la incineratorul din oraşul Dabrowa Gornicza. Săptămâna trecută, militarii Armatei Naționale au și început să pregătească primul lot de pesticide pentru evacuare.

Pericol pentru întregul sat

Deși acestea au fost ambalate în anul 2008 pentru a proteja cât mai bine zona, locuitorii satului Târnova s-au aflat mereu în pericol. Ani de zile au cultivat cereale pe terenurile agricole aflate chiar la 50 de metri de depozit, au consumat apă infectată și au mâncat pește crescut în iazurile din regiune. „La Târnova e grav. Lângă depozit se află un turn care alimentează cu apă întregul sat. În apropiere sunt bazine acvatice în care se crește pește, iar apa este folosită pentru irigare, astfel răspândindu-se în sol substanțe periculoase. Pesticidele emană și un miros puternic care se face simțit în tot satul, mai ales vara sau atunci când bate vântul”, descrie situația de la Târnova Mariana Grama, șefa Secţiei ecologie şi protecţia mediului din cadrul Ministerului Apărării.

Interes pentru businessmeni

Pe lângă protecția locuitorilor din zonă, mai există un motiv esențial care a obligat autoritățile să acționeze mai rapid în cazul depozitului din Târnova. „El aparține unui agent economic care ne tot amenință că va scoate pesticidele în drum, dacă nu vor fi evacuate. Vrea să-și dezvolte afacerea, dar nu poate. Chiar recent au fost niște investitori din Polonia, dar când au văzut pesticidele au renunțat la proiect. Agentul economic a cumpărat depozitul în speranța că vor fi evacuate pesticidele, dar tot așteptăm de nouă ani”, spune primarul localității, Valentin Cebotari. Și alte depozite din țară au fost privatizate, iar agenții economici nu se sinchisesc să desfășoare activități pe „tărâmul morții”. „În satul Hitrești, raionul Fălești, o companie confecționează mobilă în încăperile depozitului de pesticide, respectiv toate materialele sunt infectate, iar mobila se distribuie în toată republica. În Alexăndreni, Sângerei, un alt agent economic aduce pe teritoriul depozitului zeci de tone de cărbune. Acesta se infectează, ulterior ajunge în sobele moldovenilor, iar la ardere cărbunele emană dioxine care provoacă cancer”, avertizează Mariana Grama.

Moldovenii nu cred în pericol

De-a lungul anilor, au fost înregistrate și sute de furturi din depozitele de pesticide, oamenii ignorând avertizările experților care spun că tot ce se află în raza acestor obiective rămâne infectat pentru zeci de ani înainte. „Au vărsat pesticidele lichide și au furat butoaiele în care se păstrau acestea. La Comrat, fenomenul chiar a luat amploare în anul 2008. Oamenii au cărat și materiale de construcție din depozitele demolate. O familie din satul Gura Bâcului, Anenii Noi, și-a făcut casă din cărămizi infectate. Alții și-au construit beciuri sau adăposturi pentru animale”, spune Mariana Grama, menționând că, în prezent, statul asigură paza depozitelor de pesticide pentru a evita asemenea situații. Pentru securitate se cheltuiesc anual câteva milioane de lei din bugetele raionale. Și Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP) ține în vizor situația. „Avem controale anuale la depozitele de pesticide. Verificăm dacă sunt sigilate. Verificăm aerul din teritoriu, dacă nu există abateri de la norme, iar în laboratoarele regionale sunt testate solurile. La noi, situația e sub control”, dă asigurări șefa CNSP Fălești, Raisa Chiseliță.

Pesticidele se revarsă

Anul acesta, Ministerul Mediului a dat prioritate evacuării pesticidelor lichide care se scurg din cauza butoaielormetalice deteriorate în urma coroziunii. „Au fost ambalate în perioada 2003-2008 și butoaiele s-au distrus. Sperăm că până la iarnă vom reuși să evacuăm toate cele 160 de tone de pesticide lichide pe care le avem în 12 depozite din țară. Pentru reambalarea lor și transportarea în orașul Hamburg, Germania, au fost alocate opt milioane de lei din Fondul Ecologic Național”, precizează managerul de proiect Alexandru Pleșca.

Post-factum

Evacuarea chimicalelor reprezintă doar vârful aisbergului. O gravă problemă rămâne a fi remedierea solului îmbibat cu toxine. Cea mai bună soluție, dar și cea mai costisitoare este construcția unor sarcofage în care să fie îngropat tot ce este toxic. Deocamdată, avem în republică un singur sarcofag, în satul Congaz, Comrat. De cele mai multe ori, experții noștri folosesc substanțe cu conținut ridicat de fier sau diverse bacterii pentru remedierea solului. În satul Bujor din Hâncești, primăria a plantat pe terenurile afectate bostani și morcovi, care au capacitate înaltă de absorbție a toxinelor. Însă, legumele au fost furate de cetățeni, deși prezintă un pericol enorm pentru sănătate. Deocamdată, R. Moldova nu dispune de laboratoare teritoriale în care să fie verificat conținutul de pesticide în produsele agricole.

4 000 de tone de pesticide sunt înhumate pe poligonul din satul Cișmichioi, Vulcănești