Mitropolia Moldovei, supusă Patriarhiei Ruse, ar putea pierde dreptul de a folosi gratuit sute de biserici și mănăstiri cu statut de monumente istorice: CSJ, obligată să ia o decizie pe marginea solicitării Mitropoliei Basarabiei până pe 7 martie

Mitropolia Moldovei, supusă Patriarhiei Ruse, ar putea pierde dreptul de a folosi gratuit sediile a 800 de biserici și 30 de mănăstiri cu statut de monumente istorice din R. Moldova.

Contractele de dare în folosință gratuită a bisericilor și mănăstirilor au fost contestate în instanța de judecată de Mitropolia Basarabiei, care le consideră ilegale.

„După o luptă de peste 12 ani de zile, se întrevede finalitatea unui proces de judecată tergiversat anapoda de instanțele de judecată, prin trimiterea cauzei la rejudecare de patru ori. Este vorba de cauza Mitropolia Basarabiei versus Mitropolia Moldovei și Ministerul Culturii... (...) Cererea de accelerare depusă de Mitropolia Basarabiei în decembrie 2024 a fost admisă la 6 ianuarie 2025, iar Curtea Suprema de Justiție (CSJ) obligată să examineze cauza până la 7.03.2025”, a scris avocatul Iulian Rusanovschi pe pagina sa de Facebook.

Precizăm că dosarul „Mitropolia Basarabiei versus Mitropolia Moldovei și Ministerul Culturii” se află pe rolul CSJ din anul 2023, la etapa soluționării admisibilității.

Menționăm că, odată cu ocuparea teritoriului dintre Prut și Nistru, sovieticii au desfiinţat Mitropolia Basarabiei, au deportat numeroși preoți în Siberia şi au trecut biserica din reînfiinţata RSS Moldovenească sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse.

Pe 3 aprilie 1992, la mai puțin de un an de la declararea independenței R. Moldova față de URSS, 52 de deputaţi de la Chișinău au semnat un memoriu adresat Patriarhului Rusiei, Alexei al II-lea şi Preafericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, denunțând faptul că Mitropolia Basarabiei a fost smulsă anticanonic şi împotriva voinţei milioanelor de creştini basarabeni, în 1940, din trupul Bisericii-mame și solicitând dialog pentru „refacerea unității bisericești a poporului român”.

Pe 14 septembrie 1992, Adunarea Eparhială, constituită la Chişinău, reactivează Mitropolia Basarabiei, locţiitor de mitropolit fiind numit Episcopul de Bălţi Petru. Pe 19 decembrie 1992, la rugămintea Adunării Eparhiale, Sfântul Sinod al BOR binecuvântează reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi revenirea ei sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Române.

Autorităţile de la Chişinău au refuzat timp îndelungat să înregistreze Mitropolia Basarabiei. În 1998, Mitropolia Basarabiei s-a adresat la CEDO, care, pe 13 decembrie 2001, a condamnat Republica Moldova, iar pe 30 iulie 2002, autorităţile comuniste de la Chişinău au fost obligate să înregistreze oficial Mitropolia Basarabiei.

Deși repusă în legalitate, Mitropolia Basarabiei este şi astăzi marginalizată de autorităţile de la Chișinău, inclusiv prin decizia discriminatorie de a-i oferi bisericii supuse Moscovei gratuit sediile a sute de biserici și de mănăstiri cu statut de monumente istorice din R. Moldova.