Ministrul de Externe de la București, mesaj în timpul discuțiilor SUA-Rusia de la Geneva: România este îngrijorată de masarea de trupe ale Rusiei în regiunea Mării Negre

Prezenţa militară a Rusiei și masarea de trupe în regiunea Mării Negre provoacă îngrijorări pentru România, una dintre abordările necesare pentru retragerea trupelor din vecinătatea NATO fiind dialogul, care să se bazeze pe măsuri ferme de descurajare, a declarat luni ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

În timp ce adjuncții miniștrilor de externe ai Statelor Unite și Rusiei dădeau startul unor discuții complicate privind securitatea europeană, Aurescu a exprimat poziția României în cadrul unei conferințe comune de presă cu omologul său pakistanez, aflat la București în prima vizită a unui ministru de externe al Pakistanului în România, după o pauză de peste două decenii.

„Aşa cum am prezentat poziţia României în cursul zilei de vineri la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe NATO, există îngrijorare din partea României cu privire la masarea de trupe în regiunea Mării Negre, nejustificată”, a transmis ministrul Aurescu, citat de Adevărul.

Ministrul de externe a subliniat că România susţine dialogul cu Rusia, însă acesta trebuie „bazat pe o serie de măsuri ferme de descurajare”. În acest sens, șeful diplomației române a evidențiat că discuțiile că discuțiile SUA – Rusia de la Geneva nu reprezintă o „negociere”, ci un „dialog” prin intermediul căruia să fie clarificate poziţiile ambelor părţi.

„Cum am discutat şi vineri, NATO are o responsabilitate deosebită în prezervarea arhitecturii de securitate a Europei. E nevoie de colaborare între NATO şi UE”, a spus acesta.

Aurescu a precizat că deschiderea faţă de discuţiile cu Rusia face parte din strategia NATO care combină descurajarea, apărarea şi dialogul, măsuri care să ducă la retragerea trupelor Rusiei.

„Vedem o serie de condiţii puse de către Rusia care vin să modifice parametrii de securitate ai Europei. Suntem deschişi la dialog, face parte din abordarea duală pe care NATO o are faţă de Rusia, este o abordare care combină descurajarea şi apărarea şi dialogul, iar din perspectiva României susţinem acest dialog, dar trebuie avut în vedere că dialogul trebuie bazat pe o serie de măsuri ferme de descurajare. (…) Dialogul trebuie să se desfăşoare fără afectarea principiilor şi valorilor ale Alianţei. (…) Dialogul trebuie să aibă loc, să se desfăşoare cu prezentarea tuturor argumentelor părţilor. Obiectivul acestui dialog trebuie să fie dezescaladarea situaţiiei de securitate, să vedem o retragere a trupelor Rusiei şi încetarea ameninţării cu folosirea forţei. Acest aspect este inacceptabil, din punct de vedere al cadrului internaţional şi al ordinii internaţionale bazate pe reguli”, a mai punctat ministrul.

Luni a început o săptămână crucială pentru securitatea europeană. La Geneva a debutat o rundă de discuţii ruso-americane pe probleme de securitate, a treia astfel de reuniune diplomatică sub apanajul Dialogului pentru Stabilitate Strategică (SSD) după summitul dintre Joe Biden și Vladimir Putin din 16 iunie 2021, dar prima piatră de încercare în tratativele dintre Washington și Moscova în lumina noilor pretenții ale Rusiei.

În paralel, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles are loc o întrunire a Comisiei NATO-Ucraina, calificată de secretarul general Jens Stoltenberg „drept o oportunitate de a face schimb de evaluări privind situația de securitate, de a exprima sprijinul ferm al aliaților pentru Ucraina și de a se coordona înainte de angajamentele diplomatice cu Moscova”.

Discuțiile dintre Occident și Rusia vor continua miercuri și joi la Bruxelles și la Viena, în formatul Consiliului NATO – Rusia și la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât și întrunirea din cadrul OSCE, vor avea rolul de a-i include și pe europeni în tratative, după ce SUA, aliații europeni și Uniunea Europeană și-au armonizat pozițiile și și-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferințe extraordinare a miniștrilor de externe din NATO și în cursul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației americane și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Un moment separat de consultări a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american.

Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice din cauza Ucrainei, Rusia a prezentat recent Statelor Unite și NATO două proiecte de tratate care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România și statele baltice, care sunt toate membre NATO.

Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe grave pentru Rusia, a avertizat duminică Josep Borrell, care a afirmat, totodată, că Uniunea Europeană se coordonează îndeaproape cu partenerii transatlantici și a denunțat abordarea „sferelor de influență”.

Avertismente au venit și din partea SUA, în ajunul dialogului de la Geneva, Washington-ul arătându-se pregătit să asculte „preocupările” de securitate ale Rusiei, dar afirmând că nu va face compromisuri cu privire la „libertatea țărilor suverane de a-și alege propriile alianțe”.